CurriculumulEducație socială · metodică · titularizare
⌂ Cuprins
Educație Socială · Metodică · Subiectul III · Titularizare

Curriculumul

Concept · planuri de analiză · produse curriculare
Capitolul E.II — Elemente de curriculum · pe baza cursurilor M. Păduraru și a Legii nr. 198/2023
1 · Concept 2 · Componente 3 · Planuri de analiză 4 · Produse curriculare 5 · CDȘ / CDEOȘ ★ Subiectul III
Răsfoiește cu săgețile ‹ › de pe margini, prin glisare pe ecran (telefon), cu butoanele din partea de jos sau cu tastele ← →.

1. Conceptul de curriculum

Etimologie: din latină — „traseu de parcurs într-o cursă de alergări”; în sens pedagogic, „parcursul școlar al elevului”. Primele mențiuni standardizate: Universitatea din Leiden (1582) și Glasgow (1633) — Stanciu, 1999.

Cele două sensuri (perspectiva românească)

SENS LARG (procesual)SENS RESTRÂNS (formal / oficial)
Ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului școlar. Include și curriculumul ascuns, relațiile sociale, valorile informale.Ansamblul documentelor școlare de tip reglator (plan-cadru, programă, standarde) = curriculum formal sau oficial; aprobat, obligatoriu pentru toate școlile.
Definiția 8 (cea mai completă, de reținut): reconstrucție sistematică a cunoștințelor și activităților, sub formă de experiențe de învățare, cu obiective explicit formulate, parcurse planificat, sub conducerea profesorului, pentru dezvoltarea unor competențe personale și sociale. (Definițiile sunt grupate în 9 categorii.)

Curriculumul național (Legea nr. 198/2023, art. 85)

Art. 85, alin. (7)
Ansamblul coerent format din planurile-cadru de învățământ + programele școlare + standardele naționale de evaluare.
Art. 85, alin. (8)
Manualele școlare și metodologiile de aplicare sunt instrumente de sprijin — NU fac parte din curriculumul național obligatoriu.
De reținut la examen: standardele = curriculum național (obligatoriu); manualul = instrument de sprijin (opțional — profesorul poate preda direct din programă).

2. Abordarea curriculară a învățământului

Trei idei-cheie definesc abordarea curriculară:

1. Caracter sistemic
Procesul instructiv-educativ e un sistem: toate componentele (obiective, conținut, metode, evaluare, relația elev–profesor) se influențează reciproc și determină calitatea actului educativ.
2. Accent pe intenții și rezultate
Mută accentul de la „CE?” la „ÎN CE SCOP?” și „CU CE REZULTATE?” se soldează învățarea (Iosifescu, 2001).
3. Integrarea celor 3 procese
Proiectarea, implementarea și evaluarea sunt concepute unitar, nu separat: o schimbare într-unul cere ajustarea celorlalte.

3. Componentele unui curriculum (cinci)

1. Concepția despre elev și societate
Imaginea despre ce este elevul și ce rol are în societate; fundamentează întreaga proiectare. (La ES: elevul = cetățean activ în formare.)
2. Finalitățile urmărite
Idealul educațional, competențele generale și specifice, obiectivele. Răspund la „În ce scop?”.
3. Conținutul / materiile de studiu
Cunoștințele, temele, conceptele, valorile selectate. Răspund la „Ce se învață?” — conținuturile sunt mijloace, nu scopuri.
4. Modalitățile de tranzacționare
Metodele, strategiile, mediile de învățare prin care se formează competențele. Răspund la „Cum?”.
5. Evaluarea
Instrumentele, criteriile și procesele de măsurare a achizițiilor. Răspund la „Cu ce rezultate?”.

4. Planurile de analiză (Potolea, Păun)

Curriculumul este multidimensional și se analizează din trei planuri: structural · procesual · al produsului.

4.1. Planul structural — modelul PENTAGONAL

Finalitățile
Ce scopuri urmărim?
Conținuturile
Ce învățăm?
Timpul de instruire
Cât timp alocăm?
Strategiile de instruire
Cum predăm?
Strategiile de evaluare
Cum evaluăm?
Cele cinci componente sunt interdependente: dacă schimbi finalitatea, trebuie să schimbi și conținuturile, timpul și strategiile.

4.2. Planul procesual — 3 procese → 4 forme de curriculum

Curriculum PRESCRIS (formal)
Rezultatul proiectării — ce se dorește să învețe toți elevii; documente oficiale; vizează un elev și un profesor „abstract”; nu se modifică operativ.
Curriculum REAL
Rezultatul implementării — ce ajunge efectiv la elevi, filtrat de variabilele personale (pregătire, concepție, obișnuințe) și contextuale (motivație, lacune, colegi) ale profesorului.
Curriculum REALIZAT
Ce asimilează efectiv elevii — constatat la evaluare; elevii selectează după interese, aspirații și factori de context.
Curriculum ASCUNS
Valori neînscrise în programă, dar învățate implicit din cultura școlii (norme, ritualuri, comportamente) — poate susține sau submina ce se predă explicit.

4.3. Planul produsului — 3 categorii de documente

Documente PRINCIPALE
Planul-cadru de învățământ · programa școlară.
Documente AUXILIARE
Manualul școlar · ghiduri metodice · caiete de muncă independentă · pachete de învățare · seturi multimedia · softuri educaționale.
Documente ale CADRULUI DIDACTIC
Planificarea calendaristică · proiectarea pe unități de învățare · proiectul pedagogic al lecției.

5.1. Planul-cadru de învățământ

Definiție: document curricular reglator, de politică educațională, care configurează parcursul educațional al elevului pe o etapă de școlaritate și jalonează resursele de timp (disciplinele și numărul de ore). Se raportează la profilul de formare al absolventului.

Cele 7 arii curriculare

Limbă și comunicare
Matematică și științe ale naturii
Om și societate — aici e Educația Socială
Arte
Educație fizică, sport și sănătate
Tehnologii
Consiliere și orientare
Structura ofertei: trunchi comun (TC — obligatoriu), curriculum diferențiat (CD) și curriculum la decizia școlii (CDȘ — opționalele). Principii de elaborare: al selecției și ierarhizării culturale · al funcționalității · al coerenței · al egalizării șanselor · al descongestionării · al flexibilizării (prin CDȘ).

Planul-cadru pentru LICEU 2025 (Ordin nr. 4.350/2025, Legea nr. 198/2023)

Aplicare progresivă: clasa a IX-a din 2026–2027, apoi câte o clasă pe an, până la aplicarea integrală IX–XII în 2029–2030.
Cei 4 piloni
curriculum echilibrat · cadru unitar · alocare orară clară · sprijinirea formării de competențe.
Legătura cu ES
Absolvenții de gimnaziu (Educație Socială V–VIII) continuă la liceu prin discipline complementare: Logică, Economie, Sociologie, Psihologie.

5.2. Programa școlară

Definiție: document oficial, reglator (curriculum formal), aprobat prin ordin de ministru, care stabilește CE competențe și conținuturi se predau tuturor elevilor unei clase. Programa de ES (clasele V–VIII) e aprobată prin OMEN nr. 3393/2017. Profesorul e obligat să o respecte, dar decide CUM predă.

Structura programei de Educație Socială

ElementConținut
Nota de prezentareArgumentul, structura disciplinei, repartizarea pe clase (V — Gândire critică și drepturile copilului; VI — Educație interculturală; VII — Educație pentru cetățenie democratică; VIII — Educație economico-financiară).
Competențe generaleCele 3 competențe generale ale ES (raportarea critică · cooperarea · participarea responsabilă), dezvoltate pe tot gimnaziul.
Competențe specifice + activitățiDerivate din cele generale, se formează pe parcursul unui an; însoțite de exemple de activități de învățare (orientative, adaptabile).
ConținuturiOrganizate pe domenii de conținut; sunt mijloace pentru formarea competențelor.
Sugestii metodologiceRecomandări de proiectare, strategii didactice (joc de rol, studiu de caz, dezbatere…) și elemente de evaluare.
Competențele generale sunt mai importante decât cele specifice, iar conținuturile se subordonează competențelor. Principii: al selecției și ierarhizării culturale · al funcționalității · al coerenței · al egalizării șanselor.

5.3. Documentele cadrului didactic (proiectarea didactică — E.II.3)

Planificarea calendaristică
Asociază competențele specifice cu conținuturile, stabilește unitățile de învățare, succesiunea și bugetul de timp pe săptămâni/semestre.
Proiectarea unității de învățare
Tabel: conținuturi (detalieri) – competențe specifice – activități de învățare – resurse – evaluare; răspunde la: În ce scop? Ce conținuturi? Cum? Cu ce? Cât s-a realizat?
Proiectul pedagogic al lecției
Documentul detaliat al unei lecții: obiective operaționale, etapele/momentele lecției, metode, mijloace, forme de organizare, evaluare.

Structura ofertei curriculare — termenii de bază

Trunchi comun (TC)
Oferta curriculară OBLIGATORIE pentru TOȚI elevii, indiferent de filieră, profil sau specializare; fundamentul comun de competențe. Aplică principiul egalității de șanse.
Curriculum diferențiat (CD)
Ofertă tot OBLIGATORIE, dar diferențiată pe filiere, profiluri și specializări (la liceu) — disciplinele și orele specifice unui parcurs.
Curriculum la decizia școlii (CDȘ)
Segmentul OPȚIONAL, stabilit de școală după resurse și opțiunile elevilor/părinților. Concretizează flexibilizarea. La gimnaziu: structura = TC + CDȘ.
Curriculum în dezvoltare locală (CDL)
Specific învățământului profesional și liceului tehnologic; elaborat în parteneriat cu agenți economici locali, pentru adaptarea la piața muncii din zonă.
CDEOȘ — la decizia elevului și a școlii
Termenul NOU din planul-cadru pentru liceu 2025 (Legea 198/2023): decizia aparține atât școlii, cât și elevului. Are 4 tipuri și o plajă orară adaptabilă.

Structura pe niveluri de școlaritate

Nivel / filierăStructura ofertei
Primar și gimnazialTrunchi comun + CDȘ
Liceu teoretic și vocaționalTrunchi comun + Curriculum diferențiat + CDȘ
Profesional și liceu tehnologicTrunchi comun + Curriculum diferențiat + CDL
Liceu 2025 (Legea 198/2023)Trunchi comun + Curriculum de specializare + CDEOȘ
Metafora clădirii (plan-cadru liceu 2025): trunchiul comun = fundația (aceeași pentru toți) · curriculumul de specializare = etajele (parcursul ales) · CDEOȘ = mobilierul (personalizarea fiecărui elev).

Tipurile de opțional (CDȘ) la gimnaziu

De aprofundare
ACELEAȘI competențe ale programei, dar cu MAI MULT timp alocat — pentru consolidare / elevii cu ritm mai lent.
De extindere
Competențe NOI și conținuturi NOI, din segmentele neobligatorii ale aceleiași discipline — pentru elevii cu interes/ritm mai rapid.
Ca disciplină nouă
O disciplină care NU există în planul-cadru, cu programă proprie elaborată de profesor și avizată.
Integrat
Temă transversală la nivelul mai multor discipline / arii curriculare (interdisciplinar).
Aprofundare vs. extindere (distincția de reținut): aprofundarea NU adaugă competențe noi — aprofundezi cele existente, cu mai mult exercițiu și timp; extinderea ADAUGĂ competențe și conținuturi noi, din zona neobligatorie a programei.

CDEOȘ — planul-cadru pentru liceu 2025

CDEOȘ (Curriculumul la Decizia Elevului și a Școlii) promovează trasee particulare de învățare: decizia e împărțită între școală și elev. Planurile-cadru prevăd o plajă orară (minim–maxim de ore), alocată flexibil. Cele 4 tipuri:

1. Aprofundare
Aprofundarea competențelor dintr-o disciplină existentă.
2. Disciplină nouă
Un opțional ca disciplină nouă, neprevăzută în trunchiul comun.
3. Opțional integrat
Temă care integrează mai multe discipline/arii.
4. Inserție profesională
Specific filierei tehnologice — corelat cu Standardul de Pregătire Profesională (SPP) și cu Curriculumul pentru Aprofundare și Inserție Profesională (CAIP), în parteneriat cu agenți economici.
Pentru profesorul de ES: la gimnaziu poți propune un opțional de ES (ex. „Cetățenie activă și participare civică”) ca CDȘ. La liceu (2025), aceleași teme civice pot deveni CDEOȘ (ex. pentru clasele IX–X).

Alți termeni de referință ai curriculumului național

Ariile curriculare
Grupaje de discipline înrudite prin obiective și metodologie comune; sunt 7. Educația Socială face parte din aria „Om și societate”.
Disciplina de studiu
Unitatea de bază a planului-cadru — un decupaj de conținut organizat în jurul unui set de competențe.
Standardele naționale de evaluare
Criteriile/sistemul de referință după care se evaluează nivelul de atingere a competențelor. FAC parte din curriculumul național; asigură comparabilitatea la nivel național.
Plaja orară
Intervalul (număr minim–maxim de ore) pe care școala îl poate aloca unei discipline sau unui segment — sursă de flexibilitate.

Relațiile între discipline (apare la Subiectul III!)

Termeni cu care se construiesc opționalele integrate și activitățile interdisciplinare. „Interdisciplinaritatea” a fost cerută la Subiectul III în 2023.

Monodisciplinaritate
Abordare în interiorul unei singure discipline.
Pluri-/multidisciplinaritate
Aceeași temă tratată simultan din perspectiva mai multor discipline, prin juxtapunere, fără integrare reală.
Interdisciplinaritate
Transfer de concepte și metode între discipline, cu interacțiune și corelare (ex.: o temă tratată împreună de ES și istorie/geografie).
Transdisciplinaritate
Abordare integrată, dincolo de granițele disciplinelor, centrată pe teme/probleme de viață și pe competențe transversale.

Memorare rapidă — schema esențială

Curriculum
sens larg (procese + experiențe) vs. sens restrâns (documente reglatorii = curriculum formal/oficial).
Curriculum național (art. 85)
plan-cadru + programe + standarde naționale de evaluare. Manualul = instrument de sprijin (85(8)).
Abordarea curriculară
caracter sistemic · de la CE? la ÎN CE SCOP? și CU CE REZULTATE? · integrarea proiectare–implementare–evaluare.
5 componente
concepția despre elev → finalități → conținuturi → modalități de tranzacționare → evaluare.
3 planuri de analiză
structural (pentagonul) · procesual (prescris → real → realizat + ascuns) · produsul (principale / auxiliare / ale cadrului didactic).
Produse curriculare
plan-cadru (7 arii, TC/CD/CDȘ; liceu 2025 — Ordin 4350/2025) · programa (5 elemente) · documentele cadrului didactic.
Oferta curriculară
TC (obligatoriu toți) · CD (obligatoriu, diferențiat) · CDȘ (opțional, școală) · CDL (tehnologic) · CDEOȘ (liceu 2025).
Relațiile între discipline
mono → pluri → inter → transdisciplinaritate (interdisciplinaritatea a picat în 2023).

Verificare activă

Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.

Ce cuprinde curriculumul național (Legea 198/2023, art. 85)?
Planurile-cadru + programele școlare + standardele naționale de evaluare. Manualul NU face parte din curriculumul național — este instrument de sprijin (art. 85, alin. 8).
Care sunt cele 5 componente ale unui curriculum?
Concepția despre elev și societate · finalitățile · conținutul · modalitățile de tranzacționare · evaluarea.
Care sunt cele 4 forme de curriculum (planul procesual)?
Prescris (formal) → real (implementat) → realizat (asimilat de elevi) + ascuns (valori implicite din cultura școlii).
Care sunt cele 5 elemente ale programei școlare?
Nota de prezentare · competențele generale · competențele specifice + activități de învățare · conținuturile · sugestiile metodologice.
Care e structura ofertei la gimnaziu? Dar termenul nou de la liceu 2025?
Gimnaziu: trunchi comun + CDȘ. Termenul nou de liceu 2025: CDEOȘ — la decizia elevului și a școlii (4 tipuri, cu plajă orară).
Prin ce se deosebește opționalul de aprofundare de cel de extindere?
Aprofundarea NU adaugă competențe noi (mai mult timp pe cele existente); extinderea ADAUGĂ competențe și conținuturi noi, din zona neobligatorie a programei.
Care sunt cele 4 tipuri de relații între discipline?
Monodisciplinaritate · pluri-/multidisciplinaritate · interdisciplinaritate · transdisciplinaritate.

Flashcards — termen → definiție

Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)

apasă pentru definiție

Autoevaluare — grilă rapidă

12 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.

De reținut — esențialul

Curriculum: sens larg (procese + experiențe) vs. sens restrâns (documente reglatorii).
Curriculum național (art. 85): plan-cadru + programe + standarde; manualul = instrument de sprijin.
Abordarea curriculară: sistemică · CE? → ÎN CE SCOP?/CU CE REZULTATE? · proiectare–implementare–evaluare unitar.
5 componente: concepția despre elev · finalități · conținuturi · tranzacționare · evaluare.
3 planuri: structural (pentagon) · procesual (prescris/real/realizat/ascuns) · produs (principale/auxiliare/ale cadrului didactic).
Plan-cadru: 7 arii (ES — „Om și societate”); structura TC/CD/CDȘ; liceu 2025 — Ordin 4350/2025.
Programa ES: OMEN 3393/2017; 5 elemente; competențele generale > specifice; conținuturile se subordonează competențelor.
Ofertă: TC · CD · CDȘ · CDL · CDEOȘ. Opționale: aprofundare / extindere / disciplină nouă / integrat.
Discipline: mono → pluri → inter → trans (interdisciplinaritatea — Subiectul III 2023).
✓ Am terminat — înapoi la cuprins

Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!

Pagina 1 / 1

Pagini