Caracterul finalist: orice acțiune umană, deci și educația, e apreciată prin raportare la finalitățile urmărite — „unde trebuie să ajungem, ce dorim să obținem?”. Eficiența metodelor se judecă după adecvarea lor la finalități.
| Nivel de generalitate | Categorii de finalități |
|---|---|
| I. Maximă generalitate | (a) idealul educației; (b) obiectivele generale ale învățământului. |
| II. Intermediară | (c) obiectivele ciclurilor/profilurilor; (d) competențele generale și specifice ale disciplinelor. |
| III. Operațional | (e) obiectivele operaționale ale lecțiilor. |
Conceptul: activarea pedagogică a normelor, principiilor și valorilor morale, în vederea formării de atitudini, convingeri, comportamente și trăsături morale; activitate sistematică în care școala ocupă poziția centrală.
| 1. Formarea CONȘTIINȚEI morale | 2. Formarea CONDUITEI morale |
|---|---|
| a) reprezentări morale | a) deprinderi de comportare morală |
| b) noțiuni și judecăți morale | b) obișnuințe de comportare morală |
| c) convingeri morale | c) trăsături pozitive de caracter |
Provocările lumii contemporane: terorismul, rasismul, sărăcia, analfabetismul, șomajul, evoluția tehnologiei și IA, explozia demografică/îmbătrânirea, degradarea mediului. Decalajul dintre rezultatele învățământului și așteptările societății generează o criză la care educația răspunde prin „noile educații”.
| „Noua educație” | În ce constă |
|---|---|
| Pentru drepturile omului / democrație | Cunoașterea și respectarea drepturilor și a valorilor democratice. |
| Interculturală | Acceptarea și valorizarea diversității culturale (a picat la Subiectul II 2025). |
| Ecologică (pentru mediu) | Atitudini responsabile față de mediul natural. |
| Pentru pace și cooperare | Rezolvarea non-violentă a conflictelor, toleranța. |
| Pentru sănătate | Stil de viață sănătos, prevenție. |
| Pentru comunicare și mass-media | Lectură critică a mesajelor media, alfabetizare media. |
| Economică / timp liber / demografică | Răspunsuri la provocările economice, de loisir și demografice. |
| Epoca | Ideea |
|---|---|
| Antichitate | Platon și Aristotel — ideea educației continue pe parcursul vieții. |
| Secolul XVIII | Enciclopediștii — perfectibilitatea ființei umane prin educație continuă. |
| Secolul XIX | Educația adulților compensează deficiențele educației din copilărie. |
| Secolul XX | Educația permanentă — modalitate de adaptare la schimbările sociale (UNESCO). |
Ce reții la prima vedere:
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Educația interculturală a fost prezentată ca una dintre „noile educații”, răspuns la problematica lumii contemporane. Formulare-tip pentru reperul 4: „Tema aparține educației interculturale — o «nouă educație» lansată de UNESCO ca răspuns la problemele lumii contemporane (diversitate, migrație, conflicte identitare), integrată în curriculum prin disciplina Educație socială.”
„Educația Socială ca disciplină socio-umană și influența ei modelatoare asupra personalității” — leagă dimensiunile educației (intelectuală, morală, civică) de ES. Formulare-tip: „Educația socială este o «nouă educație» devenită disciplină de sine stătătoare (modalitatea disciplinară de integrare — Văideanu), care contribuie la formarea morală și civică a personalității.”
„Tema studiată aparține educației pentru cetățenie democratică / interculturală — parte a «noilor educații» lansate de UNESCO ca răspuns la problematica lumii contemporane. Ea se integrează în curriculum prin modalitatea disciplinară (Văideanu), disciplina Educație socială (O.M. 3393/2017), contribuind la formarea unei personalități autonome și a unui sistem de valori (idealul educațional — Legea 198/2023).”
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!