Definiția citată cu sursa primește punctaj maxim la precizie.
Principiile cerute explicit la titularizare (Subiectul I, 2025).
| Principiul | În ce constă |
|---|---|
| 1. Supremația Constituției | Constituția se află deasupra tuturor legilor; prevederile ei nu pot fi încălcate; e respectată de cetățeni și de autorități. |
| 2. Separația și echilibrul puterilor | Legislativul e separat de executiv și de justiție; nicio putere nu le domină pe celelalte; se evită abuzul. |
| 3. Controlul puterii | Puterile se controlează reciproc; opoziția și presa pot cere socoteală; cetățenii își schimbă reprezentanții la alegeri. |
| 4. Garantarea drepturilor și libertăților | Drepturile fundamentale sunt garantate prin Constituție; cetățenii au dreptul la protecție egală oferită de lege. |
| 5. Accesul liber la justiție | Statul de drept e bazat pe justiție; cetățenii se pot adresa instanțelor pentru o judecată dreaptă. |
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Supremația Constituției; separația și echilibrul puterilor; controlul puterii; garantarea drepturilor și libertăților fundamentale; accesul liber la justiție.
Supremația Constituției: legea fundamentală se află deasupra tuturor celorlalte legi; prevederile ei nu pot fi încălcate și sunt respectate de cetățeni și de autorități. (A1692)
Accesul liber la justiție: statul de drept e bazat pe justiție; orice cetățean se poate adresa instanțelor pentru o judecată dreaptă atunci când i se încalcă un drept. (A1692)
Statul de drept funcționează prin instituții democratice care garantează supremația legii, separarea puterilor și protecția drepturilor (A1693). Când cetățenii nu mai au încredere în Parlament, justiție sau administrație, nu mai apelează la mecanismele legale (votul, accesul la justiție, controlul public), ceea ce slăbește controlul reciproc al puterilor și deschide calea abuzului. Fără participare și încredere, principiile statului de drept rămân doar pe hârtie, iar democrația se poate degrada — de aceea încrederea în instituții e o condiție a funcționării reale a statului de drept.
Statul de drept este statul în care legile, libertățile și drepturile fundamentale sunt respectate, iar abuzul de putere este împiedicat (A1693). Domnia legii înseamnă că puterea se exercită în limitele legii, nu după bunul plac, nimeni nefiind mai presus de lege (Art. 16, alin. 2). Supremația Constituției presupune că legea fundamentală se află deasupra tuturor legilor, prevederile ei neputând fi încălcate (A1692).
Supremația Constituției; separația și echilibrul puterilor; accesul liber la justiție (plus controlul puterii și garantarea drepturilor și libertăților). (A1692)
Egalitatea în fața legii poate fi ilustrată prin cazul unui cetățean de altă etnie căruia, la o instituție publică, i s-a refuzat inițial dreptul de a primi informații despre un concurs. Într-un stat de drept, un asemenea refuz pe criterii etnice încalcă principiul egalității (Art. 16) și interzicerea discriminării; tocmai pentru că trăiește într-o societate democratică, cetățeanul a putut, în final, să participe la concurs, drepturile sale fiind protejate de lege. (A1693)
Studiul statului de drept aparține educației pentru cetățenie democratică — parte a „noilor educații” lansate de UNESCO ca răspuns la problemele lumii contemporane. Lecția din programa de Educație socială (O.M. 3393/2017) vizează competențele 1.2 și 1.3, transformând școala într-un spațiu în care elevii înțeleg că respectarea legii este temelia libertății.
Principii: controlul puterii și garantarea drepturilor. Caracteristici: libertatea mass-mediei și împiedicarea abuzului de putere. (A1692, A1693)
Teza — că într-un stat de drept nimeni nu este mai presus de lege — are o consecință esențială pentru școală: educația trebuie să formeze cetățeni care cunosc legea, o respectă și veghează la respectarea ei de către toți, inclusiv de cei aflați la putere. Prin studiu de caz, dezbatere și analiza unor situații reale de abuz, elevii devin cetățeni activi, capabili să apere principiile statului de drept; astfel, școala contribuie la o cultură a legalității, fără de care democrația nu poate funcționa.
Competențele 1.1, 1.2 și 1.3 · conținut: Statul de drept.
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Definiția și domnia legii | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Cele 5 principii | 15 p |
| 3 | pereche | 1.2 | Principiul ↔ semnificația | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | „Nimeni nu e mai presus de lege” (Art. 16) | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 1.3 | Statul de drept și statul democratic | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) Statul de drept e statul în care nimeni nu e mai presus de ___. b) Conceptul presupune „___ legii” (Kant). c) Legea fundamentală e ___.
R: a) lege; b) domnia; c) Constituția.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): trei principii ale statului de drept.
R: supremația Constituției; separația și echilibrul puterilor; controlul puterii; garantarea drepturilor; accesul liber la justiție (oricare 3).
Item 3 — pereche (20 p): a) supremația Constituției; b) separația puterilor; c) accesul liber la justiție; d) controlul puterii; e) garantarea drepturilor ↔ 1. puterile se controlează reciproc; 2. Constituția e deasupra tuturor legilor; 3. drepturile sunt asigurate prin Constituție; 4. cetățenii se pot adresa instanțelor; 5. legislativul, executivul și justiția sunt separate.
R: a-2; b-5; c-4; d-1; e-3.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): „Nimeni nu e mai presus de lege” e consacrat în Constituție în: A. Art. 1; B. Art. 8; C. Art. 16; D. Art. 80.
R: C (Art. 16, alin. 2).
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe Art. 1(3): a) ce înseamnă că România e „stat de drept”; b) două principii ale statului de drept; c) de ce statul de drept e, totodată, un stat democratic.
R: a) statul în care legile și drepturile sunt respectate, iar abuzul de putere e împiedicat; b) supremația Constituției, separarea puterilor (oricare 2); c) caracteristicile lor coincid (respectarea drepturilor, separarea puterilor, pluralism, alegeri libere) — fără ele nu există nici democrație, nici stat de drept.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.3 prin studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă activ-participativă prin care elevii sunt puși în fața unei situații reale sau verosimile (un „caz”), pe care o analizează, o dezbat și pentru care propun soluții. Cazul funcționează ca model concret din care elevii desprind concepte și principii, realizând transferul de la particular la general. Profesorul are rol de facilitator: organizează, ghidează și moderează, fără a oferi soluția gata.
a) confruntarea elevilor cu situația-problemă (prezentarea cazului) și înțelegerea lui; b) analizarea și cercetarea cazului (documentare, identificarea problemei); c) elaborarea/propunerea mai multor variante de rezolvare; d) alegerea variantei optime, cu argumentarea ei.
Metoda e activă pentru că elevul construiește singur cunoașterea: nu primește informația gata structurată, ci o descoperă analizând cazul, comparând soluții și argumentând o alegere. Elevul devine subiect al învățării, își dezvoltă gândirea critică și cooperarea, iar cunoștințele sunt durabile.
Statul de drept este statul în care legile, libertățile și drepturile fundamentale sunt respectate, iar abuzul de putere e împiedicat (Art. 1, alin. 3). Conceptul, folosit întâi de Montesquieu și aprofundat de Kant, presupune „domnia legii”: nimeni nu e mai presus de lege (Art. 16). Statul de drept se întemeiază pe cinci principii: supremația Constituției, separația și echilibrul puterilor, controlul reciproc al puterii, garantarea drepturilor și libertăților și accesul liber la justiție. Caracteristicile sale — respectarea drepturilor, supremația Constituției, societatea civilă ca partener egal, separarea puterilor, pluralismul politic, libertatea mass-mediei, împiedicarea abuzului — coincid cu cele ale unui stat democratic. Astfel, statul de drept și statul democratic se presupun reciproc, garantând că puterea e exercitată în limitele legii și în slujba cetățeanului. Analiza unor cazuri concrete de abuz îi ajută pe elevi să argumenteze în favoarea respectării acestor principii.
Activitatea „Cine a încălcat legea?”: pe grupe, elevii analizează situații (o lege discriminatorie, un demnitar care nu poate fi judecat, o persoană ținută în arest fără proces) și identifică principiul statului de drept încălcat și cine ar trebui să intervină. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: pe grupe (4 grupe), apoi frontal; MIJLOACE: fișa cu studiile de caz, extrase din Constituție (Art. 1, Art. 16), flipchart, markere.
Fiecare grupă primește un caz și sarcina: „Argumentați de ce respectarea principiilor statului de drept e esențială pentru protejarea cetățeanului.” Elevii analizează cazul, formulează variante și aleg o poziție argumentată, folosind structuri de tipul „Consider că…, deoarece…”. În plen, grupele își susțin argumentele, iar profesorul sistematizează principiile statului de drept. Astfel, prin argumentare în favoarea valorilor democratice, elevii formează competența 1.3.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!