Autoritățile exercită cele trei puteri, după principiul separației și echilibrului (Art. 1, alin. 4).
| Puterea | Autoritatea | Funcția |
|---|---|---|
| Legislativă | Parlamentul (Camera Deputaților + Senatul) | Elaborează și adoptă legile. |
| Executivă | Președintele + Guvernul (administrația centrală și locală) | Aplică legile; conduce politica țării. |
| Judecătorească | Instanțele judecătorești (ÎCCJ + celelalte instanțe) | Înfăptuiește justiția în numele legii. |
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Parlamentul — puterea legislativă; Președintele și Guvernul — puterea executivă; instanțele judecătorești — puterea judecătorească.
Elaborarea și adoptarea legilor — Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (Art. 61, alin. 1). (A1693)
Controlul activității Guvernului — aprobă programul de guvernare, acordă votul de încredere și poate retrage încrederea prin moțiune de cenzură. (A1693)
Într-un stat democratic bazat pe separarea puterilor, executivul trebuie să se bucure de sprijinul reprezentanților aleși ai poporului (A1693). Procedura de învestire prevede ca prim-ministrul desemnat să prezinte Parlamentului programul de guvernare și lista miniștrilor, iar Parlamentul acordă încrederea cu votul majorității deputaților și senatorilor. Cerința asigură legitimitatea democratică a Guvernului și permite Parlamentului să-l controleze, inclusiv prin moțiunea de cenzură — expresie a echilibrului dintre legislativ și executiv.
Autoritatea statului este instituția prin care se exercită una dintre cele trei puteri, potrivit principiului separației puterilor. Puterea legislativă este puterea de a elabora și adopta legile, exercitată de Parlament (A1693). Puterea executivă este puterea de a aplica legile, exercitată de Președinte și de Guvern.
Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) elaborează și adoptă legile; Guvernul, împreună cu Președintele, pune în aplicare legile și conduce administrația publică; instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în numele legii. (A1693)
Drumul unei legi ilustrează colaborarea autorităților: inițiativa aparține Guvernului, parlamentarilor sau a 100.000 de cetățeni (Art. 74); Parlamentul dezbate și adoptă legea; aceasta e trimisă Președintelui spre promulgare (în cel mult 20 de zile), care o poate promulga sau cere reexaminarea. Legea intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Astfel, mai multe autorități participă la crearea unei legi, controlându-se reciproc. (A1693)
Studiul autorităților statului aparține educației pentru cetățenie democratică — parte a „noilor educații” lansate de UNESCO ca răspuns la problemele lumii contemporane. Lecția din programa de Educație socială (O.M. 3393/2017) vizează competențele 1.2 și 1.3, transformând școala într-un spațiu în care elevii înțeleg cum funcționează statul și cum se controlează reciproc autoritățile.
Atribuții ale Parlamentului: adoptarea legilor și controlul Guvernului. Atribuții ale Guvernului: aplicarea legilor și conducerea administrației publice. (A1693)
Teza — că autoritățile statului sunt pilonii pe care se sprijină democrația — are o consecință esențială pentru școală: educația trebuie să formeze cetățeni care cunosc rolul instituțiilor și înțeleg că buna lor funcționare, în echilibru, garantează drepturile și libertățile. Prin studiu de caz, simulare și analiza unor situații reale, elevii devin cetățeni informați, capabili să participe la viața publică și să vegheze la respectarea statului de drept; astfel, școala contribuie la o democrație funcțională.
Competențele 1.1, 1.2 și 1.3 · conținut: Autoritățile statului.
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Cele trei autorități | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Atribuțiile Parlamentului | 15 p |
| 3 | pereche | 1.2 | Autoritatea ↔ rolul/actul ei | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | Moțiunea de cenzură | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 1.3 | Rolul justiției în statul de drept | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) Puterea legislativă e exercitată de ___. b) Puterea executivă, de Președinte și de ___. c) Puterea judecătorească, de ___. d) Parlamentul e format din Camera Deputaților și ___.
R: a) Parlament; b) Guvern; c) instanțele judecătorești; d) Senat.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): trei atribuții ale Parlamentului.
R: adoptarea legilor; adoptarea bugetului; aprobarea programului Guvernului / controlul Guvernului.
Item 3 — pereche (20 p): a) Guvernul; b) ÎCCJ; c) prefectul; d) Ministerul Public; e) CSM ↔ 1. asigură interpretarea unitară a legii; 2. garantul independenței justiției; 3. exercită puterea executivă; 4. reprezentantul Guvernului pe plan local; 5. are în subordine parchetele.
R: a-3; b-1; c-4; d-5; e-2.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): Parlamentul poate retrage încrederea Guvernului prin: A. promulgare; B. moțiune de cenzură; C. ordonanță de urgență; D. referendum.
R: B.
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe Art. 124(2) („Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți”): a) autoritatea care înfăptuiește justiția; b) două instituții prin care se realizează; c) de ce independența judecătorilor e esențială pentru statul de drept.
R: a) autoritatea judecătorească (instanțele); b) ÎCCJ, tribunalele, judecătoriile, Ministerul Public, CSM (oricare două); c) judecătorii independenți și inamovibili judecă doar după lege și dovezi, fără presiuni — ceea ce garantează un proces corect și protejează drepturile cetățenilor.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.3 prin studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă activ-participativă prin care elevii sunt puși în fața unei situații reale sau verosimile (un „caz”), pe care o analizează, o dezbat și pentru care propun soluții. Cazul funcționează ca model concret din care elevii desprind concepte și principii, realizând transferul de la particular la general. Profesorul are rol de facilitator: organizează, ghidează și moderează, fără a oferi soluția gata.
a) confruntarea elevilor cu situația-problemă (prezentarea cazului) și înțelegerea lui; b) analizarea și cercetarea cazului (documentare, identificarea problemei); c) elaborarea/propunerea mai multor variante de rezolvare; d) alegerea variantei optime, cu argumentarea ei.
Metoda e activă pentru că elevul construiește singur cunoașterea: nu primește informația gata structurată, ci o descoperă analizând cazul, comparând soluții și argumentând o alegere. Elevul devine subiect al învățării, își dezvoltă gândirea critică și cooperarea, iar cunoștințele sunt durabile.
Autoritățile statului exercită cele trei puteri, după principiul separației și echilibrului (Art. 1, alin. 4). Puterea legislativă e exercitată de Parlament (Camera Deputaților și Senatul), organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare (Art. 61); elaborează și adoptă legile, adoptă bugetul și controlează Guvernul. Puterea executivă e exercitată de Președinte și de Guvern; acesta, condus de prim-ministru, asigură realizarea politicii țării și conducerea administrației publice (Art. 102), fiind învestit pe baza votului de încredere al Parlamentului și putând fi demis prin moțiune de cenzură. Puterea judecătorească e exercitată de instanțe (ÎCCJ, curți de apel, tribunale, judecătorii); justiția se înfăptuiește în numele legii și este unică, imparțială și egală pentru toți (Art. 124). Judecătorii sunt independenți, inamovibili și imparțiali. Echilibrul și controlul reciproc al autorităților garantează respectarea statului de drept.
Activitatea „Drumul unei legi”: pe grupe, elevii reconstituie traseul unei legi (inițiativă → adoptare în Parlament → promulgare de către Președinte → publicare în Monitorul Oficial) și argumentează rolul fiecărei autorități. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: pe grupe (4 grupe), apoi frontal; MIJLOACE: fișa cu studiul de caz, extrase din Constituție (Art. 61, 74, 102, 124), flipchart, markere.
Fiecare grupă primește fișa-caz și sarcina: „Argumentați de ce buna funcționare a autorităților statului, în echilibru, e esențială pentru democrație.” Elevii analizează cazul, formulează variante și aleg o poziție argumentată, folosind structuri de tipul „Consider că…, deoarece…”. În plen, grupele își susțin argumentele, iar profesorul sistematizează rolul fiecărei autorități și controlul reciproc. Astfel, prin argumentare în favoarea valorilor democratice, elevii formează competența 1.3.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!