Definiția citată cu sursa (Constituție / manual) primește punctaj maxim la precizie.
Tabelul-cheie al lecției — putere ↔ autoritate ↔ rol.
| Puterea | Autoritatea care o exercită | Rolul principal |
|---|---|---|
| Legislativă | Parlamentul (Camera Deputaților + Senatul) | Elaborează și adoptă legile; controlează activitatea Guvernului. |
| Executivă | Președintele + Guvernul (administrația centrală și locală) | Pune în aplicare legile; conduce politica internă și externă a țării. |
| Judecătorească | Instanțele (Înalta Curte de Casație și Justiție, tribunale, judecătorii) | Aplică legile, soluționează litigiile și înfăptuiește dreptatea. |
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Puterea legislativă — Parlamentul; puterea executivă — Președintele și Guvernul; puterea judecătorească — instanțele judecătorești.
Legislativă: exercitată de Parlament — organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legiuitoare; rolul principal e de a elabora și adopta legile, dar și de a controla activitatea Guvernului (Art. 61). (A1693)
Executivă: exercitată de Președinte și de Guvern; rolul ei e de a pune în aplicare legile adoptate de Parlament și de a conduce politica internă și externă, prin administrația centrală și locală. (A1693)
Separarea puterilor e necesară deoarece, așa cum arăta Montesquieu în „Spiritul legilor” (1748), orice om învestit cu putere e capabil să abuzeze de ea. Dacă o singură persoană sau un singur organism ar deține toate cele trei puteri, nimic nu ar împiedica acțiunea tiranică. Prin exercitarea lor de către autorități distincte, care se controlează reciproc, se realizează un echilibru ce previne abuzul și protejează drepturile cetățenilor (Art. 1, alin. 4). De aceea separarea puterilor e o caracteristică esențială a statului democratic, spre deosebire de regimurile totalitare, unde e doar formală.
Separarea puterilor este principiul potrivit căruia puterea politică este exercitată de mai multe autorități distincte, cu funcții specifice, care se controlează reciproc (A1693). Puterea legislativă este puterea de a elabora și adopta legile, exercitată de Parlament. Puterea executivă este puterea de a pune în aplicare legile, exercitată de Președinte și de Guvern.
Puterea legislativă, exercitată de Parlament (Camera Deputaților și Senatul); puterea executivă, exercitată de Președinte și de Guvern; puterea judecătorească, exercitată de instanțele judecătorești. (A1693)
Controlul reciproc se ilustrează prin adoptarea unei legi: Parlamentul adoptă legea, dar aceasta e trimisă Președintelui spre promulgare. Președintele o poate promulga în cel mult 20 de zile sau poate cere Parlamentului reexaminarea ei. Astfel, o putere o verifică pe cealaltă, iar legea intră în vigoare doar după publicarea în Monitorul Oficial. (A1693)
Studiul separării puterilor aparține educației pentru cetățenie democratică — parte a „noilor educații” lansate de UNESCO ca răspuns la problemele lumii contemporane. Lecția din programa de Educație socială (O.M. 3393/2017) vizează competențele 1.2 și 1.3, transformând școala într-un spațiu în care elevii înțeleg cum funcționează un stat democratic și de ce echilibrul puterilor protejează drepturile cetățenilor.
Atribuții ale Parlamentului: adoptarea legilor și a bugetului statului. Atribuții ale executivului: aplicarea legilor și conducerea administrației publice. (A1693)
Teza — că separarea puterilor previne abuzul, „puterea fiind un control al puterii” — are o consecință esențială pentru școală: educația trebuie să formeze cetățeni care înțeleg cum funcționează instituțiile statului și de ce echilibrul puterilor e vital pentru libertate. Prin studiu de caz, dezbatere și analiza unor situații reale, elevii devin capabili să recunoască derapajele de la acest principiu și să apere statul de drept; astfel, școala contribuie la o cetățenie responsabilă, fără de care democrația s-ar putea degrada în tiranie.
Competențele 1.1, 1.2 și 1.3 · conținut: Separarea puterilor în stat.
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Principiul · Montesquieu | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Cele 3 puteri și autoritățile | 15 p |
| 3 | pereche | 1.2 | Putere ↔ autoritate / noțiuni | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | Promulgarea legilor | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 1.3 | Necesitatea separării puterilor | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) Cele trei puteri în stat sunt ___, ___ și ___. b) Forma clasică a principiului îi aparține filozofului ___, în lucrarea „___” (1748).
R: a) legislativă / executivă / judecătorească; b) Montesquieu / „Spiritul legilor”.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): autoritatea care exercită fiecare putere + rolul ei principal.
R: legislativă — Parlamentul (adoptă legile); executivă — Președintele și Guvernul (aplică legile); judecătorească — instanțele (înfăptuiesc dreptatea).
Item 3 — pereche (20 p): a) puterea legislativă; b) puterea executivă; c) puterea judecătorească; d) lege organică; e) promulgare ↔ 1. Președintele și Guvernul; 2. confirmarea legii de către Președinte; 3. Parlamentul; 4. instanțele; 5. reglementează sistemul electoral, referendumul, învățământul.
R: a-3; b-1; c-4; d-5; e-2.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): După adoptare, legea e trimisă spre promulgare: A. Curții Constituționale; B. Președintelui României; C. prim-ministrului; D. Avocatului Poporului.
R: B.
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe citatul lui Montesquieu: a) principiul vizat; b) cele trei puteri; c) de ce concentrarea tuturor puterilor la o persoană e periculoasă.
R: a) separarea puterilor; b) legislativă, executivă, judecătorească; c) dacă o persoană deține toate puterile, nimic nu o împiedică să acționeze tiranic, iar drepturile cetățenilor nu mai sunt protejate; controlul reciproc previne abuzul.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.3 prin studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă activ-participativă prin care elevii sunt puși în fața unei situații reale sau verosimile (un „caz”), pe care o analizează, o dezbat și pentru care propun soluții. Cazul funcționează ca model concret din care elevii desprind concepte și principii, realizând transferul de la particular la general. Profesorul are rol de facilitator: organizează, ghidează și moderează, fără a oferi soluția gata.
a) confruntarea elevilor cu situația-problemă (prezentarea cazului) și înțelegerea lui; b) analizarea și cercetarea cazului (documentare, identificarea problemei); c) elaborarea/propunerea mai multor variante de rezolvare; d) alegerea variantei optime, cu argumentarea ei.
Metoda e activă pentru că elevul construiește singur cunoașterea: nu primește informația gata structurată, ci o descoperă analizând cazul, comparând soluții și argumentând o alegere. Elevul devine subiect al învățării, își dezvoltă gândirea critică și cooperarea, iar cunoștințele astfel dobândite sunt durabile.
Separarea puterilor este principiul potrivit căruia puterea politică e exercitată de autorități distincte — legislativă, executivă și judecătorească —, care se controlează reciproc (Art. 1, alin. 4). Forma clasică îi aparține lui Montesquieu, care în „Spiritul legilor” (1748) arăta că orice om învestit cu putere tinde să abuzeze de ea, fiind necesar ca „puterea să fie un control al puterii”. Puterea legislativă (Parlamentul) elaborează și adoptă legile; cea executivă (Președintele și Guvernul) le pune în aplicare; cea judecătorească (instanțele) le aplică și înfăptuiește dreptatea. Echilibrul dintre ele previne tirania: Parlamentul controlează Guvernul, iar Președintele promulgă legile sau cere reexaminarea lor. Acolo unde separarea e doar formală, ca în regimurile totalitare, drepturile cetățenilor nu mai sunt protejate.
Activitatea „Puterea controlează puterea”: pe grupe, elevii analizează un caz în care o singură persoană deține toate puterile (un regim totalitar) și argumentează de ce separarea puterilor e o garanție a libertății. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: pe grupe (4 grupe), apoi frontal; MIJLOACE: fișa cu studiul de caz, extrase din Constituție (Art. 1(4); Art. 61) și din „Spiritul legilor”, flipchart, markere.
Fiecare grupă primește fișa-caz și sarcina: „Argumentați de ce separarea puterilor e esențială pentru statul de drept.” Elevii analizează cazul, formulează variante și aleg o poziție argumentată, folosind structuri de tipul „Consider că…, deoarece…”. În plen, grupele își susțin argumentele, iar profesorul sistematizează rolul controlului reciproc. Astfel, prin argumentare în favoarea valorilor democratice, elevii formează competența 1.3.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!