Definiția citată cu sursa primește punctaj maxim la precizie.
A1693, A1691
| Titlul | Conținut | Articole |
|---|---|---|
| I. Principii generale | Caracteristicile statului român; elemente constitutive (teritoriu, popor, cetățenie, identitate, pluralism); simbolurile naționale. | 1–14 |
| II. Drepturi, libertăți și îndatoriri | Drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenilor; rolul Avocatului Poporului (4 capitole). | 15–60 |
| III. Autoritățile publice | Organizarea, funcționarea și raporturile autorităților publice (6 capitole, cu secțiuni). | 61–134 |
| IV. Economia și finanțele publice | Principiile economiei; moneda națională; bugetul public. | 135–141 |
| V. Curtea Constituțională | Organizarea și atribuțiile Curții Constituționale (verifică constituționalitatea legilor). | 142–147 |
| VI. Integrarea euroatlantică | Prevederi privind aderarea la UE și la Tratatul Atlanticului de Nord. | 148–149 |
| VII. Revizuirea Constituției | Cine inițiază, procedura și limitele revizuirii. | 150–152 |
| VIII. Dispoziții finale și tranzitorii | Condițiile de intrare în vigoare; republicarea Constituției. | 153–156 |
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Demnitatea omului; drepturile și libertățile cetățenilor; libera dezvoltare a personalității umane; dreptatea; pluralismul politic.
Principiul suveranității naționale: puterea aparține poporului român, care o exercită prin organele reprezentative (alese prin vot) și prin referendum (Art. 2). (A1690, A1691)
Principiul separării puterilor: puterea legislativă, executivă și judecătorească sunt exercitate de autorități distincte, care se controlează reciproc, asigurând echilibrul și prevenind abuzul (Art. 1, alin. 4).
Deoarece se află în vârful ierarhiei juridice: toate celelalte legi decurg din ea și trebuie să fie conforme cu ea (A1691), iar respectarea supremației sale e obligatorie (Art. 1, alin. 5). Constituția stabilește cadrul de bază al statului – forma de guvernământ, regimul politic, instituțiile și drepturile cetățenilor –, astfel încât nicio altă lege nu poate contraveni prevederilor sale; o lege contrară poate fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională.
Constituția = legea fundamentală a statului, învestită cu o forță juridică superioară tuturor celorlalte legi (A1693). Supremația Constituției = respectarea ei și a legilor este obligatorie, nicio lege neputând contraveni prevederilor sale (Art. 1, alin. 5). Suveranitatea națională = principiul potrivit căruia puterea aparține poporului, care o exercită prin organele reprezentative și prin referendum (Art. 2).
Demnitatea omului și drepturile cetățenilor (valori supreme, Art. 1, alin. 3); separarea și echilibrul puterilor (Art. 1, alin. 4); pluralismul politic, condiție a democrației constituționale (Art. 8).
Supremația Constituției – revizuirea din 2003: pentru aderarea României la UE și la NATO a fost nevoie de modificarea legii fundamentale prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum (18–19 octombrie 2003). Faptul că un obiectiv major de politică externă a impus modificarea Constituției – și nu invers – demonstrează că aceasta se află în vârful ierarhiei juridice. (A1690, A1693)
Studiul Constituției aparține educației pentru cetățenie democratică – parte a „noilor educații” lansate de UNESCO. Programa O.M. 3393/2017 vizează competențele 1.2 (analizarea valorilor democratice) și 1.3 (argumentarea în favoarea statului de drept), transformând școala într-un spațiu în care elevii învață să cunoască și să respecte legea fundamentală.
Valori supreme: demnitatea omului și dreptatea. Principii constituționale: suveranitatea națională și supremația Constituției. (Art. 1; Art. 2)
Teza – că respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie – are o consecință pentru școală: educația trebuie să formeze cetățeni care cunosc legea fundamentală și înțeleg că respectarea ei e temelia statului de drept. Prin lectura dirijată a Constituției, dezbatere și studiu de caz, elevii devin cetățeni informați, capabili să-și revendice drepturile și să-și asume îndatoririle; astfel, școala consolidează o cultură a legalității, fără de care democrația nu poate funcționa.
Competențele 1.1, 1.2, 1.3 · conținut: Constituția României. Structură, valori și principii.
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Definiția și datele Constituției din 1991 | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Valorile supreme (Art. 1, alin. 3) | 15 p |
| 3 | pereche | 1.2 | Titlurile Constituției – conținut | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | Structura/revizuirea Constituției | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 1.3 | Rolul Constituției în statul de drept | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) Constituția este ___ fundamentală a unui stat; b) adoptată la ___ ___ 1991, în vigoare la ___ decembrie 1991; c) după revizuirea din ___ are ___ articole.
R: a) legea; b) 21 noiembrie / 13; c) 2003 / 156.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): 3 valori supreme (Art. 1, alin. 3) + explicați una.
R: demnitatea omului; drepturile și libertățile; dreptatea (oricare 3) + explicație.
Item 3 — pereche (20 p): a) Titlul I; b) Titlul II; c) Titlul III; d) Titlul V; e) Titlul VII ↔ 1. Autoritățile publice; 2. Curtea Constituțională; 3. Principii generale; 4. Revizuirea; 5. Drepturi, libertăți și îndatoriri.
R: a-3; b-5; c-1; d-2; e-4.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): Constituția din 1991 a fost revizuită în anul: A. 1991; B. 2003; C. 2007; D. 2014.
R: B (2003).
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe Art. 1, alin. 5: a) ce înseamnă „supremația Constituției”; b) instituția care veghează la respectarea ei; c) de ce supremația e esențială pentru statul de drept (3–5 rânduri).
R: a) toate legile decurg din Constituție și trebuie conforme cu ea, având forță juridică supremă; b) Curtea Constituțională; c) garantează că niciun act normativ nu poate încălca drepturile fundamentale și că puterea e exercitată în limitele legii.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.3 prin studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă modernă, activ-participativă: elevii sunt puși în fața unei situații reale sau verosimile (un „caz”), pe care o analizează, o dezbat și pentru care propun soluții, realizând transferul de la particular la general. Profesorul are rol de facilitator: organizează, ghidează, moderează, fără a oferi soluția de-a gata.
a) confruntarea cu situația-problemă; b) analizarea și cercetarea cazului; c) elaborarea variantelor de rezolvare; d) alegerea variantei optime, argumentată.
Elevul construiește singur cunoașterea: o descoperă analizând cazul, comparând soluții și argumentând. Devine subiect al învățării, își dezvoltă gândirea critică și cooperarea; cunoștințele sunt durabile.
Constituția = legea fundamentală a statului, cu forță juridică superioară tuturor legilor. Stabilește forma de guvernământ, regimul politic, instituțiile și drepturile/îndatoririle cetățenilor. Supremația Constituției (Art. 1, alin. 5) impune ca toate legile să fie conforme cu ea. Constituția din 1991 (adoptată 21 nov. 1991, validată prin referendum 8 dec. 1991) consacră ca valori supreme demnitatea omului, drepturile, dreptatea și pluralismul (Art. 1, alin. 3) și se întemeiază pe suveranitatea națională (Art. 2), separarea puterilor (Art. 1, alin. 4) și pluralism (Art. 8). Revizuirea din 2003, pentru aderarea la UE și NATO, ilustrează rolul Constituției ca temelie a statului de drept. Curtea Constituțională veghează la respectarea supremației.
Activitatea „Constituția mea”: pe grupe, elevii analizează cazul revizuirii din 2003 și argumentează de ce a fost necesară modificarea legii fundamentale. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: 4 grupe, apoi frontal; MIJLOACE: fișa-caz, extrase din Constituție (Titlul I și VI), flipchart, markere.
Grupele primesc fișa-caz și sarcina: „Argumentați de ce respectarea și revizuirea Constituției sunt esențiale pentru statul de drept.” Elevii analizează cazul, formulează variante și aleg o poziție argumentată cu „Consider că…, deoarece…”. În plen, profesorul sistematizează ideea de supremație a Constituției. Prin argumentare în favoarea valorilor constituționale, elevii formează competența 1.3.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!