Educație Socială · Clasa a VII-a · Unitatea 1 — Sistemul politic în România

Lecția 3 — Regimuri politice: democratice, autoritare și totalitare

Resursă de învățare pentru examenul de titularizare

Elaborată pe baza celor 9 manuale aprobate + subiecte și bareme reale 2021–2025

CD Press · A1689 Sigma · A1690 Paralela 45 · A1691 Corint · A1692 Ars Libri · A1693 EDP · A1694 Art Klett · A1695 Litera · A1696 Aramis · A1697

Răsfoiește cu săgețile ‹ › de pe margini, prin glisare pe ecran (telefon), cu butoanele din partea de jos sau cu tastele ← →.

I. Definiția regimului politic — din manuale

Întrebarea-cheie care identifică regimul politic: «Cum este condus statul?»

Ars Libri · A1693

Modul de organizare și de funcționare a unui stat și de exercitare a puterii politice.

Sigma · A1690

Sistemul de organizare și de conducere a vieții politice, economice și sociale a unui stat. Există state democratice și state nedemocratice (autoritare și totalitare).

Paralela 45 · A1691

Exprimă relația dintre stat și cetățeni: cine și prin ce mijloace ia deciziile pentru cetățeni și cât de mult sunt aceștia implicați în luarea și respectarea deciziilor.

Aramis · A1697

Modul în care este condus un stat: în acord cu dorințele și nevoile poporului (democrație) sau după bunul plac al unei persoane ori al unui grup (dictatură).

Litera · A1696

Modul în care se exercită puterea în raport cu cetățenii; după nivelul de putere al instituțiilor se disting sisteme autoritare/totalitare, democratice și anarhia.

EDP · A1694

Ansamblul instituțiilor, metodelor și mijloacelor de realizare a puterii politice.

II. Distincția-cheie: formă de guvernământ vs. regim politic

Reține (formulare A1693):

Forma de guvernământ ne arată DE CĂTRE CINE și cu ce scop este exercitată puterea (monarh / președinte).

Regimul politic definește MODUL și MIJLOACELE de exercitare a puterii (democratic / autoritar / totalitar).

Se combină liber

O monarhie poate avea regim democratic (Marea Britanie), iar o republică poate avea regim totalitar (URSS, RPDC). Forma și regimul sunt noțiuni distincte.

III. Clasificarea regimurilor / sistemelor politice

Clasificarea de bază

regim democratic · regim autoritar · regim totalitar (autoritarul și totalitarul = regimuri nedemocratice). (toate manualele)

După exercitarea puterii (A1695)

monocrația (o singură persoană) · oligarhia (un grup restrâns, bogat) · democrația (poporul).

După nivelul de putere al instituțiilor (A1696)

sisteme democratice · sisteme autoritare/totalitare · anarhia (puterea dispersată, fără autoritate centrală).

După Aramis (A1697)

democrație (directă / reprezentativă) · dictatură (autoritară / totalitară).

IV. Regimul democratic — caracteristici

Suveranitatea poporului

Puterea aparține poporului / națiunii.

Vot universal

Guvernare reprezentativă – conducătorii sunt aleși prin vot.

Separarea puterilor

Legislativă, executivă și judecătorească – cu echilibru și control reciproc.

Pluralism politic

Pluripartidism – existența mai multor partide; competiție deschisă și alternarea la guvernare.

Principiul majorității

Deciziile se iau pe baza voinței majorității, cu respectarea minorității.

Statul de drept

Garantarea drepturilor și libertăților prin constituție. „Folosirea forței argumentului, nu a argumentului forței.” (A1691, A1693)

IV. Cele două forme ale democrației

A1689, A1697

Democrația directă

Poporul exercită puterea direct, alegându-și conducătorii și votând legile. Prima: Atena (sec. V î.Hr.), unde puterea aparținea demosului – dar era incompletă (femeile, sclavii, străinii nu votau). Azi: Elveția, unele state SUA (California, Colorado, Arizona).

Democrația reprezentativă

Apărută în epoca modernă; cetățenii își aleg reprezentanți (organizați în partide) care decid în numele lor, pe o perioadă determinată. Prima mare democrație modernă: SUA. Azi: Franța, Italia, Spania, România, Israel, Chile.

V. Regimul autoritar — caracteristici

Putere concentrată

Exercitată nedemocratic, de o persoană sau un grup; executivul are atribuții mai mari decât celelalte puteri.

Partid dominant

De regulă, un singur partid controlează instituțiile; alegeri formale; pluralism politic limitat.

Control NU total

Drepturile și libertățile sunt restrânse, dar controlul statului asupra societății nu este total – rămân unele libertăți în viața privată. (diferența-cheie față de totalitarism)

Represiune

Împotriva opozanților; limitarea atribuțiilor instituțiilor democratice (Parlament, Guvern).

Exemplu istoric (A1691): domnia autoritară a lui Carol al II-lea în România (1938–1940), instaurată prin Constituția din februarie 1938, care îi dădea regelui puteri foarte mari și desființa vechile partide.

VI. Regimul totalitar — caracteristici și tipuri

Monopol absolut

Al puterii (politic, economic, social, cultural); statul controlează inclusiv viața personală a cetățenilor.

Drepturile NU se respectă

Chiar proclamate prin constituție, drepturile și libertățile nu se respectă.

Partid unic / dictator

Liderul partidului e și conducătorul statului; cultul personalității; separarea puterilor doar formală; alegeri falsificate.

Teroare și control

Cenzură, propagandă ideologică, organe de represiune (poliție politică) care folosesc teroarea. (A1691, A1693)

Cele 3 tipuri de regim totalitar

Comunist (extrema stângă)

URSS (din 1917); România (oficial din 1948, prima constituție comunistă, până în decembrie 1989). (A1691, A1693)

Fascist (extrema dreaptă)

Italia condusă de Benito Mussolini. (A1691, A1693)

Nazist (extrema dreaptă)

Germania condusă de Adolf Hitler (1933–1945); ideologie rasistă, antisemită. (A1691, A1693)

Context (A1689): regimurile totalitare din sec. XX s-au instalat ca urmare a problemelor sociale create de Primul Război Mondial (1914–1918) și de criza economică (1929–1933); cele fascist și nazist au ajuns la putere prin vot.

VII. Dictatura — etimologie și istoric

Definiție (A1689, A1697)

Regim politic (autoritar sau totalitar) în care puterea este deținută în mod ilegitim de un conducător sau de un partid.

Etimologie

„Dictator” provine din latină și înseamnă „cel care spune, care ordonă”.

Originea romană

În Roma antică (republica, 509–27 î.Hr.), unul dintre cei doi consuli putea fi proclamat dictator în vreme de criză/război, cu puteri nelimitate, pentru șase luni.

Primul dictator celebru

Iulius Cezar – a refuzat să renunțe la putere după șase luni și s-a proclamat dictator pe viață. (A1689)

VIII. Termeni-cheie / dicționar (A1693)

Cenzură

Control prealabil exercitat asupra conținutului publicațiilor, spectacolelor, emisiunilor, corespondenței și convorbirilor.

Cultul personalității

Venerarea excesivă a unui singur conducător aflat încă în viață.

Comunism

Doctrină și sistem construit pe desființarea proprietății private și instaurarea proprietății colective.

Fascism

Sistem politic caracterizat prin naționalism radical, totalitarism, militarism și corporatism.

Nazism

Ideologie totalitară, naționalistă, rasistă, antisemită, promovată în Germania în timpul dictaturii lui Hitler (1933–1945).

Propagandă ideologică

Răspândirea unei ideologii printr-un sistem de comunicare, pentru a determina auditoriul să adopte un nou fel de a gândi.

IX. Regimurile politice în România — cronologie

1923–1938 · democratic

Consfințit prin Constituția din 1923 (perioada interbelică). (A1691)

1938–1940 · autoritar

Domnia autoritară a lui Carol al II-lea; Constituția din 1938. (A1691)

1948–1989 · totalitar comunist

Instaurat treptat din 1945 (guvernul Petru Groza); oficial din 1948 (prima constituție comunistă). (A1689, A1691, A1693)

După dec. 1989 · democratic

Revenirea la democrație; Constituția din 1991 (modificată în 2003), în vigoare și astăzi. (A1690, A1691)

X. Citate celebre — pentru Subiectele I și II

Thomas Jefferson (A1689)

„Când un guvern se teme de cetățeni, e democrație. Când cetățenii se tem de guvern, este dictatură.”

Charles Bukowski (A1689)

„Diferența dintre o democrație și o dictatură este că în democrație mai întâi votezi și apoi primești niște legi; în dictatură nu-ți mai pierzi timpul votând.”

Asma Jahangir (A1689)

„Unde există opresiune și dictatură, interzicerea dreptului de a vorbi, ne pierdem demnitatea.”

XI. Articole relevante din Constituție

Art. 1, alin. (3)

România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme.

Art. 2, alin. (1)

Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.

Art. 8, alin. (1)

Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.

XII. Conexiuni metodice — metode de predare

Baza pentru Subiectul al III-lea.

Studiul de caz

Pe baza regimului comunist din România: elevii analizează caracteristicile totalitarismului (cenzură, partid unic, cult al personalității) pornind de la documente/mărturii. (CS 1.2, CS 3.2)

Dezbaterea

Temă reală (A1693): „Poate exista un regim politic democratic într-o monarhie?” – echipe pro/contra, formularea unui punct de vedere argumentat. (CS 1.3)

Interviul (Portofoliu, A1693)

Elevii realizează un interviu cu un membru al familiei care a trăit în comunism, comparând viața de atunci cu cea din prezent. (CS 3.2)

Memorare rapidă — inventar

Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?

Cele 3 regimuri politice

democratic · autoritar · totalitar

Caracteristicile democrației

suveranitatea poporului · vot universal · separarea puterilor · pluralism politic · principiul majorității · garantarea drepturilor · statul de drept

Cele 2 forme ale democrației

directă · reprezentativă

Caracteristicile totalitarismului

partid unic/dictator · încălcarea drepturilor · alegeri falsificate · cenzură · cultul personalității · propagandă · poliție politică · separare doar formală

Tipurile de totalitarism

comunist · fascist · nazist

Exercitarea puterii (A1695)

monocrația · oligarhia · democrația

Regimurile României

democratic 1923–1938 · autoritar 1938–1940 · totalitar comunist 1948–1989 · democratic după 1989

Exemple istorice

Atena (directă) · SUA (reprezentativă) · Carol II 1938–1940 (autoritar) · URSS / Italia / Germania / RO comunistă (totalitare)

Verificare activă

Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.

Care e diferența dintre regimul autoritar și cel totalitar?

În autoritar, controlul statului asupra societății nu este total – rămân unele libertăți private. În totalitar, statul deține monopolul absolut și controlează inclusiv viața personală. (A1693)

De ce într-un regim totalitar separarea puterilor este doar formală?

Pentru că, deși constituția prevede instituții distincte, toate sunt controlate de partidul unic și subordonate liderului; nu există control reciproc real, justiția nu e independentă, alegerile sunt falsificate. (A1691, A1693)

Care erau cele două forme ale democrației și un exemplu pentru fiecare?

Directă (Atena antică; azi Elveția) și reprezentativă (SUA, prima mare democrație modernă; azi România, Franța).

Ce regimuri a cunoscut România și în ce ani?

Democratic 1923–1938 · autoritar 1938–1940 (Carol al II-lea) · totalitar comunist 1948–1989 · democratic după 1989 (Constituția 1991).

Flashcards — termen → definiție

Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)

apasă pentru definiție

FIȘA
NR. 2

Subiectul I (30 puncte) — modele de răspuns

Cum funcționează: Cerința 1 (≈13 p) = A. Enumerați → B. Prezentați 2 elemente → C. Explicați un motiv/efect (4 p). Cerința 2 (≈17 p) = mini-eseu cu repere a/b/c. „Regimuri politice” e una dintre cele mai frecvente teme – în 2022 s-a cerut explicit diferența democratic/totalitar.

1.A — Enumerați cele 3 regimuri și 2 caracteristici ale democrației (5×1 p)

Regimuri: democratic; autoritar; totalitar. Caracteristici ale democrației: suveranitatea poporului; separarea puterilor (și pluralismul politic, votul universal).

BAREM: 5×1 p = 5 p

1.B — Prezentați 2 caracteristici ale totalitarismului (2×2 p)

Într-un regim totalitar partidul unic deține monopolul puterii: liderul partidului e și conducătorul statului, iar separarea puterilor e doar formală, instituțiile fiind subordonate partidului. (A1691, A1693)

Regimul totalitar se caracterizează prin încălcarea sistematică a drepturilor: deși proclamate prin constituție, nu se respectă; statul controlează inclusiv viața personală prin cenzură, propagandă și poliție politică. (A1693)

BAREM: câte 2 p pentru prezentare adecvată

1.C — De ce separarea puterilor e doar formală în totalitarism (4 p)

Deoarece, deși constituția poate prevedea instituții distincte (Parlament, Guvern, instanțe), în realitate toate sunt controlate de partidul unic și subordonate liderului (A1691, A1693). Nu există control reciproc real: legislativul ratifică deciziile partidului, justiția nu e independentă, alegerile sunt falsificate. Spre deosebire de democrație, unde separarea asigură echilibrul, în totalitarism ea devine o aparență menită să legitimeze monopolul puterii.

BAREM: adecvat = 4 p; superficial = 1 p

FIȘA
NR. 3

Subiectul al II-lea (30 p) — eseu pe text-suport

Cum funcționează: eseu de 3–4 pagini cu titlu impus și 6 repere: 1) 3 concepte (6 p); 2) 3 elemente (6 p); 3) explicare în context concret (4 p); 4) „noile educații” (4 p); 5) 2+2 elemente (4 p); 6) consecința tezei (6 p).

Model complet — „Democrație și totalitarism — două lumi opuse”

1. Definirea conceptelor (6 p)

Regimul politic = modul de organizare și de funcționare a unui stat și de exercitare a puterii politice (A1693). Regimul democratic = cel în care se respectă voința poporului, având la bază votul universal, suveranitatea națiunii și separarea puterilor (A1691). Regimul totalitar = cel în care un partid unic deține monopolul puterii în toate planurile vieții, nerespectând drepturile cetățenilor (A1691).

2. Trei caracteristici ale democrației (6 p)

Suveranitatea poporului (puterea aparține cetățenilor); separarea puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească); pluralismul politic (mai multe partide și competiție deschisă). (A1691, A1693)

3. Un regim totalitar în context concret (4 p)

România comunistă (1948–1989): un partid unic (Partidul Comunist) deținea monopolul puterii, separarea puterilor era doar formală, alegerile erau falsificate, iar drepturile, deși proclamate prin constituție, nu se respectau. Cenzura controla presa și cultura, propaganda era omniprezentă, iar Securitatea folosea teroarea. Regimul s-a sfârșit cu Revoluția din decembrie 1989. (A1689, A1691, A1693)

4. Integrarea în „noile educații” (4 p)

Studiul regimurilor politice aparține educației pentru cetățenie democratică – parte a „noilor educații” lansate de UNESCO. Programa O.M. 3393/2017 vizează competențele 1.2 (analizarea conceptelor democratice) și 1.3 (argumentarea în favoarea valorilor democratice), transformând școala într-un spațiu de formare a cetățeanului capabil să respingă derapajele autoritare.

5. 2+2 elemente (4 p)

Trăsături democratice: votul universal și garantarea drepturilor prin constituție. Trăsături totalitare: partidul unic și cenzura/cultul personalității. (A1691, A1693)

6. Consecința tezei (6 p)

Teza – că democrația, deși imperfectă, e superioară oricărui regim nedemocratic – are o consecință pentru școală: educația trebuie să formeze cetățeni activi și vigilenți, capabili să recunoască trăsăturile unui regim autoritar și să apere valorile democratice. Prin dezbatere, studiu de caz și proiecte civice, elevii înțeleg că democrația se menține prin participare și spirit critic; astfel, școala contribuie la prevenirea revenirii unor regimuri totalitare precum cel de dinainte de 1989.

FIȘA
NR. 4

Subiectul al III-lea (30 p) — proiectare didactică

Două tipuri: TIPUL 1 — test cu 5 itemi (matrice 2 p; timp 1 p; 5 itemi 5×3 p; corectitudine 5×1 p; răspuns 5×1 p; barem 2 p). TIPUL 2 — demers didactic printr-o metodă (explicarea metodei 5 p; 4 etape; caracter activ 4 p; conținut științific 5 p + încadrare 1 p; activitate + 4 resurse; competența 6 p).

Competențe specifice vizate (O.M. 3393/2017)

CS 1.1

Utilizarea corectă a termenilor specifici educației pentru cetățenie democratică.

CS 1.2

Analizarea unor concepte, idei și valori specifice societății democratice.

CS 1.3

Argumentarea în favoarea respectării valorilor, principiilor și practicilor societății democratice și statului de drept.

CS 3.2

Aplicarea unor valori, norme și principii democratice în situații concrete care presupun decizie și acțiune.

Tipul 1 — Test scris cu 5 itemi

Competențele 1.1, 1.2, 1.3 · conținut: Regimuri politice.

a) Matricea de specificații (2 p)

Item	Tip	CS	Conținut	Punctaj
1	completare	1.1	Definiția și tipurile de regimuri	10 p
2	răspuns scurt	1.1	Caracteristicile democrației	15 p
3	pereche	1.2	Regim totalitar – exemple istorice	20 p
4	alegere multiplă	1.2	Regimurile politice ale României	25 p
5	întrebare structurată	1.3	Democrație vs. totalitarism	30 p

b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.

c+d+e) Cei 5 itemi — enunț, răspuns și barem

Item 1 — completare (10 p): a) Cele 3 regimuri sunt ___, ___ și ___; b) întrebarea care identifică regimul: „___ este condus statul?”; c) cele 2 forme ale democrației: ___ și ___.
R: a) democratic / autoritar / totalitar; b) Cum; c) directă / reprezentativă. punctaje parțiale; total 10 p

Item 2 — răspuns scurt (15 p): 3 caracteristici ale democrației, explicate pe scurt.
R: suveranitatea poporului; separarea puterilor; pluralismul politic. 3×5 p = 15 p

Item 3 — pereche (20 p): a) comunist; b) fascist; c) nazist; d) democrație directă; e) autoritar ↔ 1. Italia (Mussolini); 2. Germania (Hitler); 3. URSS / RO 1948–1989; 4. RO – Carol al II-lea (1938–1940); 5. Atena antică.
R: a-3; b-1; c-2; d-5; e-4. 5×4 p = 20 p

Item 4 — alegere multiplă (25 p): Regimul din România 1948–1989: A. democratic; B. autoritar; C. totalitar comunist; D. monarhie constituțională.
R: C. corect = 25 p; greșit = 0

Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe citatul lui Jefferson: a) cele 2 regimuri la care se referă; b) câte o caracteristică a fiecăruia; c) de ce democrația e preferabilă totalitarismului (3–5 rânduri).
R: a) democrația și dictatura/totalitarismul; b) democrația – suveranitatea poporului / drepturi garantate; dictatura – teroare / încălcarea drepturilor; c) democrația respectă drepturile, asigură participarea prin vot și separarea puterilor. 3×10 p = 30 p

f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.

Tipul 2 — Demers didactic (studiul de caz)

Formarea competenței 3.2 prin studiul de caz.

6 repere rezolvate

1. Explicarea metodei (5 p)

Studiul de caz este o metodă modernă, activ-participativă: elevii sunt puși în fața unei situații reale sau verosimile (un „caz”), pe care o analizează, o dezbat și pentru care propun soluții, realizând transferul de la particular la general. Profesorul are rol de facilitator: organizează, ghidează, moderează, fără a oferi soluția de-a gata.

2. Patru etape (4×1 p)

a) confruntarea cu situația-problemă; b) analizarea și cercetarea cazului; c) elaborarea variantelor de interpretare; d) alegerea variantei optime, argumentată.

3. Caracterul activ (4 p)

Elevul construiește singur cunoașterea: o descoperă analizând cazul, comparând trăsături și argumentând o concluzie. Devine subiect al învățării, își dezvoltă gândirea critică și cooperarea; cunoștințele sunt durabile.

4. Conținut științific ≈1 pag. (5 p + 1 p încadrare)

Regimul politic = modul de organizare și de exercitare a puterii; trei tipuri: democratic, autoritar, totalitar. Democratic: suveranitatea poporului, vot universal, separarea puterilor, pluralism, drepturi garantate. Autoritar: drepturi restrânse, putere concentrată, dar control nu total. Totalitar: monopol absolut, partid unic, cult al personalității, cenzură, propagandă, poliție politică. România a cunoscut un regim totalitar comunist (1948–1989), cu controlul Partidului Comunist asupra întregii vieți, cenzură și represiunea Securității; revenirea la democrație s-a produs după 1989 (Constituția 1991). Analiza acestui caz îi ajută pe elevi să aplice valorile democratice – competența 3.2.

5. Activitate (1 p) + 4 resurse (4×1 p)

Activitatea „Două lumi”: pe grupe, elevii analizează mărturii/documente despre viața în România comunistă și le compară cu drepturile de azi. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: 4 grupe, apoi frontal; MIJLOACE: fișa-caz (mărturii, fotografii de epocă), extrase din Constituția 1991, flipchart, markere.

6. Formarea competenței 3.2 (6 p)

Grupele primesc fișa-caz și sarcina: „Identificați trăsăturile regimului totalitar din mărturii și argumentați ce valori democratice le-au înlocuit după 1989.” Elevii analizează cazul, formulează interpretări și aleg o concluzie argumentată cu „Consider că…, deoarece…”. În plen, profesorul sistematizează contrastul democrație/totalitarism. Prin aplicarea valorilor democratice la un caz real, elevii formează competența 3.2.

Reguli de aur pentru Subiectul III

Specifică CS exact

Niciodată „competențe generale”! Citează exact CS 1.1, 1.2, 1.3, 3.2 cu textul lor.

TEST: tipurile cerute

Completare, răspuns scurt, pereche, alegere multiplă, întrebare structurată. Nu poți alege altele.

TEST: matrice + barem separat

Matricea (2 p) și răspunsul așteptat (5 p) se punctează separat. 10 p din oficiu, nota maximă 10.

DEMERS: definiție ≠ explicare

Doar definiția metodei = 2 p; explicarea detaliată (rol profesor/elev, de ce e activă) = 5 p.

Respectă TOATE reperele

Punctajul e pe repere, nu global; dacă cerința are 6 repere, răspunzi la toate 6.

Exemplul concret la reperul c)

Întotdeauna concret, cu date reale (România comunistă 1948–1989). Teoretic = 1 p din 5.

Autoevaluare — grilă rapidă

10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.

De reținut — esențialul

Cele 3 regimuri: democratic · autoritar · totalitar (ultimele două = nedemocratice).

Întrebarea-cheie: „Cum este condus statul?” (regim) vs. „De cine?” (formă de guvernământ).

Democrația: suveranitatea poporului · vot universal · separarea puterilor · pluralism.

2 forme ale democrației: directă (Atena) · reprezentativă (SUA).

Autoritar ≠ totalitar: autoritarul nu controlează total societatea; totalitarul, da (monopol absolut).

3 tipuri de totalitarism: comunist (URSS, RO) · fascist (Italia) · nazist (Germania).

România: democratic 1923–38 · autoritar 1938–40 (Carol II) · totalitar comunist 1948–89 · democratic după 1989.

Termeni: cenzură · cultul personalității · propagandă ideologică · partid unic.

Exemplu „de aur”: România comunistă (1948–1989) – pentru ilustrarea totalitarismului.

Citate: Jefferson (guvern vs. cetățeni) · Churchill (democrația, cel mai bun sistem prost).

✓ Am terminat — înapoi la cuprins

Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!

Lecția 3 — Regimuri politice: democratice, autoritare și totalitare

I. Definiția regimului politic — din manuale

II. Distincția-cheie: formă de guvernământ vs. regim politic

III. Clasificarea regimurilor / sistemelor politice

IV. Regimul democratic — caracteristici

IV. Cele două forme ale democrației

V. Regimul autoritar — caracteristici

VI. Regimul totalitar — caracteristici și tipuri

Cele 3 tipuri de regim totalitar

VII. Dictatura — etimologie și istoric

VIII. Termeni-cheie / dicționar (A1693)

IX. Regimurile politice în România — cronologie

X. Citate celebre — pentru Subiectele I și II

XI. Articole relevante din Constituție

XII. Conexiuni metodice — metode de predare

Memorare rapidă — inventar

Verificare activă

Flashcards — termen → definiție

1. Definirea conceptelor (6 p)

2. Trei caracteristici ale democrației (6 p)

3. Un regim totalitar în context concret (4 p)

4. Integrarea în „noile educații” (4 p)

5. 2+2 elemente (4 p)

6. Consecința tezei (6 p)

Competențe specifice vizate (O.M. 3393/2017)

Tipul 1 — Test scris cu 5 itemi

a) Matricea de specificații (2 p)

Tipul 2 — Demers didactic (studiul de caz)

1. Explicarea metodei (5 p)

2. Patru etape (4×1 p)

3. Caracterul activ (4 p)

4. Conținut științific ≈1 pag. (5 p + 1 p încadrare)

5. Activitate (1 p) + 4 resurse (4×1 p)

6. Formarea competenței 3.2 (6 p)

Reguli de aur pentru Subiectul III

Autoevaluare — grilă rapidă

De reținut — esențialul

Pagini