Definiția citată cu sursa primește punctaj maxim la precizie.
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Monarhia: (1) absolută; (2) constituțională (și forma avansată – parlamentară).
Republica: (1) prezidențială; (2) semiprezidențială (și republica parlamentară).
Monarhia absolută – monarhul deține întreaga putere, pe care nu o împarte cu nimeni: stabilește legile, împarte dreptatea, conduce armata; singurele limite sunt tradițiile și conștiința sa (ex.: Franța lui Ludovic al XIV-lea). (A1692, A1693)
Republica semiprezidențială – puterea executivă e împărțită între președinte și prim-ministru, ambii activi; șeful statului e ales prin vot universal (ex.: România, Franța). (A1691, A1695)
Forma de guvernământ privește modul în care e desemnat conducătorul – monarh sau președinte –, iar regimul politic, modul în care e condus efectiv statul – democratic, autoritar sau totalitar (A1697). Cele două nu coincid: o monarhie poate funcționa democratic (Marea Britanie), iar o republică poate fi, în fapt, o dictatură. Exemplul elocvent e Coreea de Nord, oficial Republica Populară Democrată Coreeană, dar considerată o dictatură (A1694).
Forma de guvernământ = modul de organizare și de exercitare a puterii în stat, în principal modul în care e desemnat conducătorul (A1693, A1697). Monarhia = forma în care puterea supremă aparține unui monarh, de regulă pe viață și ereditar (A1691). Republica = forma în care funcția supremă e deținută de un președinte, ales de popor sau de parlament, pentru o perioadă limitată (A1695).
Monarhia absolută (Arabia Saudită, Oman, Brunei); monarhia parlamentară (Marea Britanie, Spania, Japonia); republica semiprezidențială (România, Franța). Fiecare ilustrează un raport diferit între șeful statului și celelalte autorități. (A1691, A1695, A1697)
Monarhia parlamentară – Marea Britanie: Regele moștenește ereditar tronul și reprezintă statul, dar nu guvernează – „monarhul domnește, dar nu guvernează”. Puterea reală aparține Parlamentului și Guvernului (prim-ministru). Deși forma e monarhică, regimul e pe deplin democratic. (A1691, A1693)
Studiul formelor de guvernământ aparține educației pentru cetățenie democratică – parte a „noilor educații” lansate de UNESCO. Programa O.M. 3393/2017 urmărește competența 1.2 – analizarea conceptelor și valorilor democratice –, transformând școala într-un spațiu de formare a cetățeanului responsabil.
Forme: monarhia și republica. Regimuri: democratic (suveranitatea poporului, separarea puterilor, pluralism, drepturi garantate) și totalitar (partid/dictator unic, drepturi încălcate, cenzură, cultul personalității). (A1693, A1696)
Teza lui Thomas Paine – nicio formă nu e perfectă – are o consecință pentru școală: educația trebuie să formeze cetățeni critici și activi, capabili să evalueze modul în care e exercitată puterea. Un regim democratic se menține prin vigilența cetățenilor (A1690). Prin dezbatere, studiu de caz și proiecte civice, elevii devin participanți responsabili la viața comunității.
Competențele 1.1, 1.2, 1.3 · conținut: Forme de guvernământ (finalul unității).
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Definiția și formele | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Subtipurile monarhiei | 15 p |
| 3 | pereche | 1.2 | State – formă/subtip | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | Forma de guvernământ a României | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 1.3 | Relația formă – regim | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) Cele două forme sunt ___ și ___; b) „monarhie” = monos (___) + arkhon (___); c) forma statului român e ___; d) monarhia cu puteri limitate de o constituție = monarhie ___.
R: a) monarhia / republica; b) unu / conducător; c) republica; d) constituțională.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): cele 3 subtipuri ale monarhiei după putere, pe scurt.
R: absolută (deține întreaga putere); constituțională (limitată de o constituție); parlamentară („domnește, dar nu guvernează”).
Item 3 — pereche (20 p): a) Marea Britanie; b) SUA; c) România; d) Arabia Saudită; e) Vatican ↔ 1. republică prezidențială; 2. monarhie absolută; 3. monarhie electivă; 4. monarhie parlamentară; 5. republică semiprezidențială.
R: a-4; b-1; c-5; d-2; e-3.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): Forma de guvernământ a României (Constituția 1991): A. monarhie constituțională; B. republică prezidențială; C. republică semiprezidențială; D. republică parlamentară.
R: C.
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe textul despre Coreea de Nord: a) forma și regimul real; b) de ce denumirea nu coincide cu realitatea; c) de ce forma și regimul sunt noțiuni distincte.
R: a) formă = republică, regim = totalitar/dictatorial; b) denumirea indică forma, nu modul de conducere; c) forma = cum e desemnat conducătorul, regimul = cum e condus statul, se combină diferit.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.3 prin studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă modernă, activ-participativă: elevii sunt puși în fața unei situații reale sau verosimile (un „caz”), pe care o analizează, o dezbat și pentru care propun soluții, realizând transferul de la particular la general. Profesorul are rol de facilitator: organizează, ghidează, moderează, fără a oferi soluția de-a gata.
a) confruntarea cu situația-problemă; b) analizarea și cercetarea cazului; c) elaborarea variantelor de rezolvare; d) alegerea variantei optime, argumentată.
Elevul construiește singur cunoașterea: o descoperă analizând cazul, formulând ipoteze, comparând soluții și argumentând. Devine subiect al învățării, își dezvoltă gândirea critică și cooperarea; cunoștințele sunt durabile.
Forma de guvernământ = modul de exercitare a puterii, în principal modul de desemnare a conducătorului. Cele două forme: monarhia (moștenită/obținută, pe viață) și republica (președinte ales pe perioadă limitată). Monarhia: absolută, constituțională, parlamentară; republica: prezidențială, semiprezidențială, parlamentară. Distinct, regimul politic = modul în care e condus statul (democratic/autoritar/totalitar). Nu coincid: monarhie democratică (UK) vs. republică dictatorială (Coreea de Nord). De aici, necesitatea analizei critice – competența 1.3.
Activitatea: analiza, pe grupe, a cazului „Coreea de Nord – republică democratică sau dictatură?”. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: 4 grupe, apoi frontal; MIJLOACE: fișa-caz, articole din mass-media, flipchart, markere.
Grupele primesc fișa-caz și argumentează dacă denumirea „Republica Populară Democrată” reflectă regimul real, folosind „Consider că…, deoarece…”. În plen susțin argumentele; profesorul evidențiază distincția formă/regim. Astfel, prin argumentare în favoarea valorilor democratice, elevii formează competența 1.3.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Ai parcurs toată lecția. Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină sau deschide Cuprinsul. Succes la 21 iulie!