Definiția citată cu sursa primește punctaj maxim la precizie.
| Caracteristica | În ce constă |
|---|---|
| UNIVERSAL | Pot vota toți cetățenii, fără deosebire de etnie, religie, sex, apartenență socială sau politică, care îndeplinesc condițiile legii. |
| EGAL | Toate voturile au aceeași valoare. |
| DIRECT | Votul se exercită doar de către titular, personal, în mod nemijlocit. |
| SECRET | Cetățeanul are obligația (și dreptul) de a păstra secret votul. |
| LIBER EXPRIMAT | Cetățeanul decide singur dacă și pe cine votează. |
| Tipul | Reprezentanți | Mandat | Sistem electoral | Vârsta candidatului |
|---|---|---|---|---|
| Locale / județene | primari, consilieri | 4 ani | majoritar | 23 de ani |
| Parlamentare | deputați, senatori | 4 ani | reprezentare proporțională | 23 (deputat) / 33 (senator) |
| Prezidențiale | Președintele țării | 5 ani | majoritar (cu al doilea tur) | 35 de ani |
| Europarlamentare | europarlamentari | 5 ani | reprezentare proporțională | 23 de ani |
| În numele unui partid | Ca independent |
|---|---|
| Va fi înscris pe listele întocmite de partid, care îi garantează sprijinul electoral necesar. | Se bazează doar pe sprijinul alegătorilor; prezintă liste de susținători (ex.: un independent la primărie, într-o comună, trebuie susținut de 2% din alegători, dar nu mai puțin de 200 de persoane). |
Partea distinctivă a lecției — ce trebuie să facă cetățenii DUPĂ alegeri.
| Spațiu | Repere |
|---|---|
| România | vot universal din 1918 · primele alegeri parlamentare 1919 · femeile votează din 1938 · prezență record după 1989: 20 mai 1990 (86,19%). |
| SUA / Regatul Unit | Amendamentul 19 al Constituției SUA (1920) — dreptul de vot al femeilor (A1696); Emmeline Pankhurst și sufragetele — în 1918, femeile de peste 30 de ani votează în Regatul Unit (A1695). |
| Uniunea Europeană | Parlamentul European este singura instituție a UE aleasă direct, prin sufragiu universal, la fiecare cinci ani (A1690). |
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
| An | Cerința 1 (A+B+C) | Cerința 2 (a+b+c) |
|---|---|---|
| 2025 | A. 5 principii ale statului de drept (5×1 p); B. prezentați 2; C. de ce diminuarea încrederii în instituții amenință statul de drept (4 p). | a) 3 concepte; b) 3 direcții de acțiune / forme de participare (!); c) exemplu concret (5 p). |
| 2024 | A. 5 valori ale societății multiculturale (5×1 p); B. prezentați 2; C. un efect al disoluției patriotismului (4 p). | limite ale libertății, dreptate, justiție; 3 roluri ale justiției; exemplu concret (5 p). |
| 2023 | A. 2 principii ale statului democratic (2×2 p); B. explicați-le (2×3 p); C. 3 manifestări ale implicării civice (!) (3×2 p). | 2 concepte + elaborarea legilor + raportul justiție/delincvență juvenilă. |
| 2022 | A. 4 valori interculturale (4×1 p); B. explicați 2; C. 3 manifestări ale lipsei de solidaritate (3×1 p). | separarea puterilor + stat democratic + cele 3 autorități + regim democratic vs. totalitar. |
| 2021 | A. prezentați Convenția ONU (3×1 p); B. 3 principii (3×2 p); C. explicați unul (3 p). | cultură + diversitate culturală + 4 minorități etnice + 2 roluri ale diversității. |
Universal (pot vota toți cetățenii care îndeplinesc condițiile legii); egal (toate voturile au aceeași valoare); direct (votul se exercită personal, de către titular); secret (votul nu e cunoscut de alții); liber exprimat (cetățeanul decide dacă și pe cine votează).
Votul cenzitar: sistem electoral care recunoaște dreptul la vot doar unei categorii restrânse de cetățeni, selectați după avere, proprietăți sau profesie. (A1689)
Votul universal: dă posibilitatea fiecărui cetățean adult și cu discernământ de a-și alege reprezentanții, fără discriminări — adoptat în România în 1918. (A1689)
Cetățenii trebuie să evalueze activitatea aleșilor deoarece, într-o democrație reprezentativă, aceștia exercită puterea în numele poporului, iar alegerile nu sunt un cec în alb, ci o încredere acordată pe o perioadă limitată. Evaluarea — urmărind respectarea promisiunilor din campanie, conduita față de lege și cetățeni și raportul anual — permite cetățenilor să verifice dacă aleșii își fac datoria și să decidă, la următoarele alegeri, dacă le mai acordă încrederea. Fără această monitorizare (realizată și de ONG-uri și mass-media), reprezentanții ar putea acționa împotriva interesului public, iar controlul cetățenilor asupra puterii — esența democrației — ar dispărea.
Convenția ONU (1966): textul despre dreptul de a alege și de a fi ales, cu sufragiu universal și scrutin secret — teza despre alegerile oneste.
Sofocle: „E mai bine să eșuezi în condiții onorabile, decât să reușești prin fraudă.” — teza despre corectitudinea alegerilor.
Art. 36 din Constituție: textul despre dreptul de vot — teza despre votul ca drept fundamental.
Fragment de manual: despre evaluarea aleșilor — teza despre controlul cetățenilor asupra puterii.
Alegerile sunt acțiunea prin care cetățenii, prin vot, selectează persoanele care vor face parte din conducerea statului (A1693). Votul este exprimarea opiniei cetățenilor față de alegerea reprezentanților, pentru un interval de timp (A1689). Mandatul este împuternicirea de a reprezenta o persoană și de a acționa în numele ei, pentru perioada pentru care a fost ales (A1690).
Votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat. (Constituția României)
După alegeri, cetățenii pot evalua activitatea unui primar comparând promisiunile din campanie (de exemplu, amenajarea unui parc) cu realizările din raportul anual de activitate; pot participa la audiențe, pot consulta presa locală și rapoartele ONG-urilor. Dacă promisiunile nu sunt respectate, cetățenii pot semnala nemulțumirea prin petiții sau pot decide, la următoarele alegeri, să nu mai acorde votul. Astfel, evaluarea transformă votul într-un instrument real de control al puterii. (A1690, A1697)
Tema alegerilor și a votului aparține educației pentru cetățenie democratică — parte a „noilor educații” lansate de UNESCO ca răspuns la problemele lumii contemporane. Lecția din programa de Educație socială (O.M. 3393/2017) vizează competențele 2.3 (participarea la viața comunității) și 3.2 (aplicarea normelor democratice), transformând școala într-un spațiu în care elevii deprind responsabilitatea votului și a evaluării aleșilor.
Caracteristici ale votului: universal și secret. Tipuri de alegeri: parlamentare și prezidențiale. (A1693, A1689)
Teza textului — că votul liber și corect este temelia controlului cetățenilor asupra puterii — are o consecință esențială din perspectiva școlii: educația trebuie să formeze alegători responsabili, care se informează, votează și apoi evaluează activitatea aleșilor. Prin alegeri simulate și studii de caz, elevii înțeleg că votul nu este un gest formal, ci un act de putere care poate schimba evoluția societății; astfel, școala contribuie la o cetățenie activă, fără de care alegerile s-ar goli de sens, iar democrația ar slăbi.
Competențele 1.1, 1.2 și 1.3 · conținut: Alegerile și votul. Evaluarea activității celor aleși.
| Item | Tip | CS | Conținut | Nivel cognitiv | Punctaj |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Dreptul de vot și caracteristicile votului | achiziția informației | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Tipurile de alegeri din România | achiziția informației | 15 p |
| 3 | pereche | 1.2 | Caracteristica votului ↔ semnificația | înțelegere și aplicare | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | Vârsta și condițiile dreptului de vot | înțelegere și aplicare | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 1.3 | Evaluarea activității aleșilor | analiză și argumentare | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de ___ ani. b) Votul prin care toate voturile au aceeași valoare se numește vot ___. c) Perioada pentru care e ales un reprezentant se numește ___.
R: a) 18; b) egal; c) mandat.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): trei tipuri de alegeri din România.
R: locale; parlamentare; prezidențiale; europarlamentare (oricare 3).
Item 3 — pereche (20 p): a) universal; b) egal; c) direct; d) secret; e) liber exprimat ↔ 1. toate voturile au aceeași valoare; 2. cetățeanul decide dacă și pe cine votează; 3. pot vota toți cetățenii care îndeplinesc condițiile legii; 4. votul nu e cunoscut de alții; 5. votul se exercită personal, de către titular.
R: a-3; b-1; c-5; d-4; e-2.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): Conform Constituției, cetățenii au drept de vot: A. de la 16 ani; B. de la 18 ani; C. de la 21 de ani; D. de la 23 de ani.
R: B (de la 18 ani).
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe „Alesul este un slujitor al poporului; poporul trebuie să-i evalueze activitatea”: a) un criteriu de evaluare a unui ales; b) o modalitate de a-ți exprima nemulțumirea față de un ales; c) de ce evaluarea aleșilor întărește democrația.
R: a) respectarea promisiunilor / raportul anual; b) protest, petiție, neacordarea votului la următoarele alegeri; c) evaluarea menține controlul cetățenilor asupra puterii, aleșii rămân responsabili, iar puterea nu poate fi folosită împotriva interesului public.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 2.3 prin jocul de rol.
Jocul de rol este o metodă didactică modernă, activ-participativă, prin care elevii interpretează roluri într-o situație simulată, reproducând un proces real (aici, o campanie electorală și un proces de vot). Punându-se în pielea candidaților, alegătorilor și membrilor secției de votare, elevii înțeleg din interior mecanismul alegerilor și își formează atitudini civice. Profesorul are rol de facilitator: organizează scenariul, distribuie rolurile, ghidează și moderează.
a) confruntarea cu situația (prezentarea scenariului: alegeri pentru un consiliu al clasei/școlii); b) distribuirea rolurilor și pregătirea (candidați, alegători, membri ai secției de votare); c) desfășurarea jocului de rol (campanie, vot secret, numărarea voturilor); d) analiza și evaluarea (cum s-au respectat caracteristicile votului și evaluarea „aleșilor”).
Metoda e activă pentru că elevii nu primesc informația gata structurată, ci o trăiesc: organizează o campanie, votează secret și liber, numără voturile și evaluează rezultatul. Elevul devine subiect al învățării și cetățean în devenire, iar atitudinile civice (responsabilitatea votului, respectul pentru reguli) se formează prin experiență directă, durabilă.
Alegerile sunt acțiunea prin care cetățenii, prin vot, își aleg reprezentanții în conducerea statului (A1693). Votul, garantat de Constituție (Art. 36), este universal, egal, direct, secret și liber exprimat și se exercită de la 18 ani. În România se organizează alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare, reprezentanții fiind aleși pentru un mandat (4 sau 5 ani). Candidatura se depune pe listele unui partid sau ca independent. Alegerile fac posibile exprimarea voinței poporului, schimbarea pașnică a puterii, controlul cetățenilor asupra puterii și participarea la putere. După alegeri, cetățenii trebuie să evalueze activitatea aleșilor — urmărind promisiunile, conduita și raportul anual — și pot reacționa prin vot, petiții sau protest. Participarea responsabilă la alegeri și la evaluarea aleșilor formează competența 2.3.
Activitatea „Alegeri în clasa noastră”: elevii organizează alegeri pentru reprezentantul clasei — doi-trei candidați își prezintă un scurt program, ceilalți votează secret, o comisie numără voturile și anunță rezultatul, apoi clasa stabilește criterii de evaluare a celui ales. TIMP: 50 min (o oră); LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: frontal și pe grupe (candidați, comisie, alegători); MIJLOACE: buletine de vot, o „urnă” improvizată, fișa cu programele candidaților, flipchart.
Prin organizarea efectivă a alegerilor, elevii participă la o activitate concretă a vieții clasei: candidații propun soluții la problemele clasei, alegătorii se informează și votează responsabil, iar comisia asigură corectitudinea procesului. După alegeri, elevii stabilesc cum vor evalua activitatea reprezentantului (respectarea programului). Astfel, prin participarea la o activitate și la luarea unei decizii colective, elevii formează competența 2.3.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!