Definiția citată cu sursa și articolul primește punctaj maxim.
| Articol | Conținut |
|---|---|
| Art. 15, alin. (1) | Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile din Constituție și au obligațiile prevăzute de acestea. |
| Art. 16 | Cetățenii sunt egali în fața legii; nimeni nu este mai presus de lege. |
| Art. 20 | Drepturile cetățenești se interpretează în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu tratatele la care România este parte. |
| Art. 21 | Accesul liber la justiție: orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor sale; nicio lege nu poate îngrădi acest drept. |
| Art. 30 | Libertatea de exprimare (cu limitele ei). |
| Art. 54–57 | Îndatoririle fundamentale: fidelitatea față de țară, apărarea țării, contribuții financiare, exercitarea cu bună-credință a drepturilor. |
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
| An | Cerința 1 (A+B+C) | Cerința 2 (a+b+c) |
|---|---|---|
| 2025 | A. 5 principii ale statului de drept (5×1 p); B. prezentați 2; C. de ce diminuarea încrederii în instituții amenință statul de drept (4 p). | a) 3 concepte; b) 3 direcții de acțiune; c) exemplu concret (5 p). |
| 2024 | A. 5 valori ale societății multiculturale (5×1 p); B. prezentați 2; C. un efect al disoluției patriotismului (4 p). | Limite ale libertății (!), dreptate, justiție; 3 roluri ale justiției; exemplu concret (5 p). |
| 2023 | A. 2 principii ale statului democratic (2×2 p); B. explicați-le (2×3 p); C. 3 manifestări ale implicării civice (3×2 p). | 2 concepte + elaborarea legilor + raportul justiție/delincvență juvenilă. |
| 2022 | A. 4 valori interculturale (4×1 p); B. explicați 2; C. 3 manifestări ale lipsei de solidaritate (3×1 p). | separarea puterilor + stat democratic + cele 3 autorități + regim democratic vs. totalitar. |
| 2021 | A. prezentați Convenția ONU (3×1 p); B. 3 principii (3×2 p); C. explicați unul (3 p). | cultură + diversitate culturală + 4 minorități etnice + 2 roluri ale diversității. |
Fidelitatea față de țară și apărarea țării; respectarea Constituției și a legilor; contribuțiile financiare (taxe și impozite); exercitarea cu bună-credință a drepturilor, fără a încălca drepturile celorlalți.
Libertatea personală: dreptul fiecărui cetățean de a nu-i fi încălcat spațiul privat, de a decide în problemele personale și de a avea propriile idei și convingeri. (A1693)
Libertatea politică: dreptul cetățenilor de a participa, direct sau indirect, la luarea deciziilor societății, prin intermediul votului. (A1693)
Libertatea unui cetățean este limitată prin lege deoarece, așa cum afirma John Stuart Mill, libertatea noastră se termină acolo unde începe libertatea celuilalt (A1696). Drepturile tuturor trebuie protejate în mod egal; de aceea statul fixează prin lege limite, stabilite nediscriminator, pentru a împiedica situațiile în care acțiunile unui individ ar prejudicia alți oameni sau comunitatea. Fără aceste limitări, buna funcționare a societății ar fi pusă în pericol, iar libertatea s-ar transforma în abuz — într-un stat de drept, libertatea se exercită responsabil, în limitele legii.
John Stuart Mill: „Libertatea noastră se termină acolo unde începe libertatea celuilalt.” — teza limitelor libertății.
John Locke: „Unde nu există lege, nu există libertate.” — legătura libertate–lege.
Art. 15, alin. (1): raportul drepturi–îndatoriri.
Art. 30: libertatea de exprimare și limitele ei — exercitarea responsabilă a unui drept.
Dreptul cetățenesc este un drept pe care un cetățean îl are într-un anumit stat, garantat prin Constituție (A1693). Libertatea este posibilitatea de a gândi și de a acționa conform propriei voințe, în limitele legii. Limita libertății este criteriul, stabilit prin lege în mod egal pentru toți, care marchează granița până la care un cetățean își poate exercita libertatea fără a-i prejudicia pe ceilalți (A1696).
Dreptul la libertatea de exprimare; dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; dreptul la liberă circulație. (A1692, A1697)
Libertatea de exprimare ilustrează clar limitele libertății: un cetățean are dreptul să își exprime liber opiniile (Art. 30), dar nu poate folosi acest drept pentru a defăima o altă persoană, a-i încălca demnitatea sau a îndemna la violență. Dacă o face, depășește limita libertății sale, încălcând libertatea și drepturile celuilalt, iar fapta poate fi sancționată conform legii. Astfel, libertatea de exprimare se exercită responsabil, în limitele stabilite de lege. (A1696)
Studiul drepturilor, libertăților și al limitelor lor aparține educației pentru cetățenie democratică — parte a „noilor educații” lansate de UNESCO ca răspuns la problemele lumii contemporane. Lecția din programa de Educație socială (O.M. 3393/2017) vizează competențele 1.2 (analizarea valorilor democratice) și 1.3 (argumentarea), transformând școala într-un spațiu în care elevii înțeleg că libertatea adevărată este o libertate responsabilă.
Libertăți: libertatea personală și libertatea politică. Îndatoriri fundamentale: respectarea Constituției și a legilor și contribuțiile financiare (plata taxelor). (A1693)
Teza textului — că libertatea unuia se oprește acolo unde începe libertatea celuilalt — are o consecință esențială pentru școală: educația trebuie să formeze cetățeni liberi, dar și responsabili, care înțeleg că drepturile lor sunt însoțite de îndatoriri și că exercitarea libertății presupune respectul față de ceilalți. Prin studiu de caz și dezbatere, elevii învață să-și exercite drepturile fără a le încălca pe ale altora; astfel, școala contribuie la o cultură a responsabilității, fără de care libertatea s-ar transforma în abuz, iar societatea democratică nu ar putea funcționa.
Competențele 1.1, 1.2 și 1.3 · conținut: Drepturile și libertățile cetățenești. Limite ale libertății.
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Drepturi/libertăți și îndatoriri (Titlul II) | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Cele 3 tipuri de libertăți | 15 p |
| 3 | pereche | 1.2 | Conceptul ↔ definiția | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | Îndatoririle fundamentale (Art. 54–57) | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 1.3 | Limitele libertății | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale sunt cuprinse în Titlul ___ al Constituției. b) O îndatorire fundamentală este plata ___ și a impozitelor. c) „Nimeni nu este mai presus de ___” (Art. 16).
R: a) II; b) taxelor; c) lege.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): cele trei tipuri de libertăți și, pentru fiecare, o caracteristică.
R: personală (spațiul privat, idei proprii); politică (participarea la decizii prin vot); economică (inițierea unei activități, alegerea bunurilor).
Item 3 — pereche (20 p): a) norma juridică; b) norma morală; c) libertatea politică; d) limita libertății; e) Avocatul Poporului ↔ 1. participarea la decizii prin vot; 2. lege impusă prin constrângere; 3. apără drepturile în raport cu autoritățile; 4. regulă nescrisă, acceptată de toți; 5. granița legală a exercitării libertății.
R: a-2; b-4; c-1; d-5; e-3.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): NU este o îndatorire fundamentală: A. apărarea țării; B. plata taxelor și impozitelor; C. respectarea Constituției; D. dreptul la liberă circulație.
R: D (este un drept, nu o îndatorire).
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe citatul lui Mill: a) conceptul la care se referă textul; b) o situație în care libertatea e limitată; c) de ce sunt necesare limitele libertății.
R: a) limitele libertății; b) ex.: libertatea de exprimare nu permite defăimarea altei persoane; c) fără limite, exercitarea libertății unora ar prejudicia drepturile altora; limitele legale, egale pentru toți, asigură libertăți egale și ordinea socială.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.3 prin studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă didactică modernă, activ-participativă, prin care elevii sunt puși în fața unei situații reale sau verosimile (un „caz”), pe care o analizează, o dezbat și pentru care propun soluții. Cazul funcționează ca model concret din care elevii desprind concepte și principii, realizând transferul de la particular la general. Profesorul are rol de facilitator: organizează, ghidează și moderează, fără a oferi soluția gata.
a) confruntarea elevilor cu situația-problemă (prezentarea cazului) și înțelegerea lui; b) analizarea și cercetarea cazului (documentare, identificarea problemei); c) elaborarea/propunerea mai multor variante de rezolvare; d) alegerea variantei optime, cu argumentarea ei.
Metoda e activă pentru că elevul construiește singur cunoașterea: nu primește informația gata structurată, ci o descoperă analizând cazul, comparând soluții și argumentând o alegere. Elevul devine subiect al învățării, își dezvoltă gândirea critică și cooperarea, iar cunoștințele sunt durabile.
Drepturile și libertățile cetățenești sunt drepturile pe care un cetățean le are într-un anumit stat, garantate prin Constituție (Titlul II, art. 15–53). Libertatea se manifestă pe trei planuri: personal (spațiul privat, ideile proprii), politic (participarea la decizii prin vot) și economic (inițierea unei activități). Drepturilor le corespund patru îndatoriri fundamentale (Art. 54–57): fidelitatea și apărarea țării, respectarea Constituției și a legilor, contribuțiile financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor. Drepturile nu se exclud de îndatoriri — îndatoririle sunt o condiție a realizării drepturilor. Libertatea nu este însă absolută: ea este limitată prin lege, în mod egal pentru toți, pentru a apăra drepturile celorlalți și ordinea socială. Așa cum spunea J. S. Mill, „libertatea noastră se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”. Analiza unor situații concrete de exercitare sau de încălcare a libertății îi ajută pe elevi să argumenteze în favoarea unei libertăți responsabile — competența 1.3.
Activitatea „Unde se oprește libertatea mea?”: pe grupe, elevii analizează un caz (un elev își exprimă opinia jignind un coleg) și stabilesc unde s-a depășit limita libertății și ce drept a fost încălcat. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: pe grupe (4 grupe), apoi frontal; MIJLOACE: fișa cu studiul de caz, extrase din Constituție (Art. 15, 30, 54–57), flipchart, markere.
Fiecare grupă primește cazul și sarcina: „Argumentați de ce libertatea trebuie exercitată responsabil, în limitele legii.” Elevii analizează cazul (etapa b), formulează variante (etapa c) și aleg o poziție argumentată (etapa d), folosind structuri de tipul „Consider că…, deoarece…”. În plen, grupele își susțin argumentele, iar profesorul sistematizează raportul drepturi–îndatoriri și limitele libertății. Astfel, prin argumentare în favoarea valorilor democratice, elevii formează competența 1.3.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!