Definiția citată cu sursa primește punctaj maxim la precizie.
„Muniția” pentru cerința de exemplificare concretă (Subiectele I și II).
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Restaurarea monumentelor; includerea în listele UNESCO; organizarea de festivaluri; educația și turismul cultural; instituția: Ministerul Culturii (sau Institutul Național al Patrimoniului).
Restaurarea presupune refacerea în forma originală a unui monument deteriorat, de către echipe de experți; redă comunității un bun de patrimoniu (ex.: șantierele-școală ale Asociației „Monumentum”).
Festivalurile și evenimentele culturale (Zilele Europene ale Patrimoniului, Capitalele Europene ale Culturii) promovează patrimoniul, atrăgând atenția publicului și stimulând turismul cultural.
Identitatea unui popor se sprijină pe moștenirea sa culturală — limbă, tradiții, obiceiuri, meșteșuguri. Dacă aceste elemente nu sunt conservate (păstrate, restaurate) și promovate (cunoscute, valorificate, transmise), ele se degradează în timp sau se pierd prin nepăsare și globalizare. Prin conservare și promovare, moștenirea rămâne vie și continuă să transmită specificul și valorile poporului.
Moștenirea culturală = ansamblul creațiilor umane, materiale și imateriale, care definesc identitatea unui popor și se transmit din generație în generație. Conservarea = ansamblul de măsuri prin care se previne deteriorarea patrimoniului (păstrare, restaurare). Promovarea (valorificarea) = punerea în valoare a patrimoniului — cunoașterea, expunerea și transmiterea lui.
Restaurarea și conservarea monumentelor (experți și voluntari); includerea în listele UNESCO și certificarea (marca „CeRt”); educația, festivalurile și turismul cultural, dublate de promovarea online.
Voluntariatul e o modalitate eficientă de conservare. Asociația „Monumentum” organizează în Țara Făgărașului șantiere-școală de restaurare, unde voluntarii au refăcut fațada unei case vechi de peste 100 de ani din satul Șona. Implicarea cetățenilor — inclusiv a tinerilor — salvează clădiri de patrimoniu pe care statul, singur, nu le-ar putea îngriji.
Educația interculturală, una dintre „noile educații”, formează elevi care prețuiesc și protejează atât moștenirea proprie, cât și pe a celorlalți. Prin proiecte, vizite și voluntariat, școala îi transformă pe tineri în cetățeni responsabili față de patrimoniul comun al umanității.
Conservarea și promovarea sunt o responsabilitate comună: UNESCO administrează listele patrimoniului; în România, Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului inventariază, conservă și valorifică; ONG-urile și cetățenii se implică prin voluntariat, donații (2% din impozit) și promovare. Niciun actor nu poate reuși singur.
Dacă patrimoniul rămâne viu doar atunci când e conservat și promovat de toți, atunci o consecință firească e că școala și comunitatea trebuie să îi implice activ pe tineri — prin proiecte de promovare, voluntariat, învățarea meșteșugurilor și marcarea zilelor dedicate (16 noiembrie, 24 iunie). Numai cetățeni educați în spiritul prețuirii moștenirii o vor transmite mai departe.
Competențele 1.1, 1.2 și 2.3 · conținut: Conservarea și promovarea moștenirii culturale.
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | completare | 1.1 | Conservare/promovare · instituții | 10 p |
| 2 | răspuns scurt | 1.1 | Conservare vs. restaurare | 15 p |
| 3 | pereche | 1.1 | Instituții și roluri | 20 p |
| 4 | alegere multiplă | 1.2 | Modalități de promovare · documente | 25 p |
| 5 | întrebare structurată | 2.3 | Acțiune de conservare/promovare | 30 p |
b) Timp: 50 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — completare (10 p): a) prevenirea deteriorării unui bun de patrimoniu = ___; b) instituția guvernamentală RO pentru patrimoniul național = ___; c) Ziua Patrimoniului Mondial = ___ ___.
R: a) conservare; b) Institutul Național al Patrimoniului; c) 16 noiembrie.
Item 2 — răspuns scurt (15 p): diferența conservare/restaurare + câte un exemplu.
R: conservarea previne deteriorarea (ex.: interzicerea bliț-ului la Voroneț); restaurarea reface în forma originală un bun deteriorat (ex.: șantierul de la Șona).
Item 3 — pereche (20 p): a) UNESCO; b) Ministerul Culturii; c) Institutul Național al Patrimoniului; d) GAL; e) muzeu ↔ 1. administrează monumentele statului și marca „CeRt”; 2. gestionează patrimoniul întregii umanități; 3. expune și conservă bunuri mobile; 4. coordonează la nivel național protejarea și valorificarea; 5. promovează tradițiile la nivel local.
R: a-2; b-4; c-1; d-5; e-3.
Item 4 — alegere multiplă (25 p): Care NU este o modalitate de promovare a patrimoniului? A. un festival; B. un tur virtual 3D; C. scrijelirea numelui pe un monument; D. un pliant turistic.
R: C.
Item 5 — întrebare structurată (30 p): pe textul despre un șantier-școală de restaurare: a) tipul de acțiune; b) de ce e importantă implicarea cetățenilor; c) cum poate contribui un elev la conservarea/promovarea patrimoniului local.
R: a) restaurare prin voluntariat; b) statul nu poate îngriji singur tot patrimoniul, iar implicarea cetățenilor salvează bunuri și creează responsabilitate comunitară; c) campanii de promovare, filme/pliante despre tradiții, respectarea regulilor de vizitare, voluntariat.
f) Baremul testului (2 p): itemii 3, 4 — integral sau 0; itemii 1, 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.1 prin Explozia stelară.
Explozia stelară (Starbursting) este o metodă activ-participativă de stimulare a creativității, bazată pe formularea de întrebări. În centrul unei stele se scrie tema, iar pe colțuri se notează întrebările-cheie: Ce? · Cine? · Unde? · Când? · De ce? · Cum?. Elevii, organizați pe grupe, formulează cât mai multe întrebări pornind de la aceste cuvinte și apoi caută răspunsuri. Profesorul are rol de facilitator: prezintă tema, ghidează formularea întrebărilor și moderează discuția.
a) scrierea temei în centrul stelei („Conservarea moștenirii culturale”); b) formularea, pe grupe, de întrebări pornind de la Ce?/Cine?/Unde?/Când?/De ce?/Cum?; c) comunicarea întrebărilor și gruparea lor, căutarea răspunsurilor; d) prezentarea răspunsurilor și formularea concluziilor.
Elevii nu primesc informația gata structurată, ci o descoperă singuri, pornind de la propriile întrebări. Formularea întrebărilor le activează curiozitatea și gândirea critică, iar căutarea răspunsurilor în echipă dezvoltă cooperarea. Astfel, elevul devine subiect al învățării.
Identitatea unui popor rămâne vie numai prin conservarea și promovarea moștenirii culturale. Conservarea înseamnă prevenirea deteriorării patrimoniului (păstrare, restaurare), iar promovarea (valorificarea) înseamnă punerea lui în valoare. De aceste activități se ocupă, la nivel internațional, UNESCO, iar în România Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, alături de muzee, GAL și ONG-uri (Asociația „Monumentum”). Modalitățile de conservare includ inventarierea, restaurarea, includerea în listele UNESCO și marca „CeRt”; cele de promovare includ educația, festivalurile, turismul cultural, digitizarea și voluntariatul. Patrimoniul e protejat prin lege (Legea nr. 422/2001) și prin convenții (UNESCO 1972, 2003). Răspunzând la întrebările Ce?/Cine?/Unde?/Când?/De ce?/Cum? despre conservare, elevii folosesc corect termenii specifici — competența 1.1.
Activitatea „Steaua patrimoniului”: pe grupe, elevii formulează întrebări despre conservarea/promovarea unui obiectiv local (Ce conservăm? Cine se ocupă? Unde se află? Când îl marcăm? De ce e valoros? Cum îl promovăm?) și caută răspunsuri. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: pe grupe (5–6 grupe), apoi frontal; MIJLOACE: steaua desenată pe flipchart, fișe cu informații despre patrimoniul local, imagini, markere.
Formulând și răspunzând la întrebări, elevii folosesc corect termenii specifici: „conservare”, „restaurare”, „valorificare”, „patrimoniu material/imaterial”, „UNESCO”, „Institutul Național al Patrimoniului”. La „Cine?” identifică actorii; la „Cum?” descriu modalități de promovare; la „De ce?” argumentează valoarea patrimoniului. Profesorul sistematizează și corectează utilizarea termenilor. Prin manevrarea corectă a vocabularului specific în context, elevii formează competența 1.1.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!