Formulări gata de reprodus la „Definiți / Precizați / Menționați”.
Identitatea nu se reduce la documente — e o construcție complexă, cu mai multe dimensiuni (A1294).
Au legătură între ele și nu pot fi separate; primii responsabili sunt părinții/reprezentanții legali.
| Document | Ce prevede |
|---|---|
| Convenția ONU, art. 7 (1) | copilul se înregistrează imediat după naștere și are dreptul la un nume, la o cetățenie și, pe cât posibil, de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijit de aceștia. |
| Convenția ONU, art. 8 (1) | statul protejează identitatea copiilor și o restabilește dacă un copil e lipsit ilegal de elementele identității sale. |
| Legea nr. 272/2004, art. 9 | copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale; e înregistrat imediat după naștere și are dreptul la un nume, la o cetățenie și, dacă e posibil, de a-și cunoaște părinții. |
| Constituția României, art. 6 | statul recunoaște și garantează minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase. |
Muniția pentru cerința de exemplificare (Subiectele I și II).
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
(oricare patru): numele și prenumele; CNP-ul; data și locul nașterii; numele părinților; sexul; cetățenia.
Identitatea personală reunește: (1) datele individuale (CNP, grupă sangvină, nume, naționalitate, gen); (2) imaginea de sine (ceea ce credem despre trăsăturile noastre fizice și morale); (3) stima de sine (respectul față de noi înșine); (4) felul în care ne comportăm în anumite situații. Astfel, identitatea nu se reduce la actele de stare civilă, ci include și o dimensiune psihologică și socială, construită în timp.
Certificatul de naștere, prin care se dovedește identitatea, e cerut la înscrierea la școală, la medicul de familie și pentru alocația de stat. Un copil neînregistrat — „invizibil” — e absent din orice registru și, prin urmare, nu poate frecventa școala, nu poate avea medic și rămâne expus abuzurilor. Fără identitate recunoscută, copilul nu își poate exercita celelalte drepturi (educație, sănătate, protecție); de aceea identitatea e premisa și condiția de acces la toate celelalte.
Cetățenia = apartenența la un stat care se obligă să-ți recunoască și să-ți protejeze drepturile. Naționalitatea = apartenența la o națiune. Copilul invizibil = copil a cărui identitate nu a fost recunoscută, absent din orice registru al statului.
Identitatea personală reunește date individuale (CNP, nume, naționalitate, gen), imaginea de sine, stima de sine și comportamentul (A1294). Dreptul la identitate este dreptul copilului de a fi înregistrat după naștere și de a avea un nume și o cetățenie (art. 7). Copilul invizibil este un copil a cărui identitate nu a fost recunoscută, absent din orice registru al statului (A1295).
Elementele identității (din certificatul de naștere): numele, CNP, data și locul nașterii, numele părinților, sexul, cetățenia. Baza legală: art. 7 (înregistrarea, numele, cetățenia) și art. 8 (protejarea și restabilirea identității) din Convenție, art. 9 din Legea 272/2004 și art. 6 din Constituție (identitatea minorităților naționale).
Consecințele lipsei de identitate se văd în textul „Copilul invizibil”: un copil neînregistrat, absent din registre, nu poate merge la școală, nu poate avea medic de familie și trăiește la marginea societății, expus abuzurilor (A1295). La fel, în Mizerabilii (A1293), cei doi copii abandonați ajung flămânzi pe stradă. Aceste exemple arată că, fără identitate recunoscută, copilul nu își poate exercita dreptul la educație, sănătate și protecție.
Tema aparține educației pentru drepturile omului, educației pentru cetățenie democratică (cetățenia ca apartenență la un stat care îți protejează drepturile) și educației pentru siguranță digitală (protejarea datelor personale împotriva furtului de identitate — A1295).
Cauzele neînregistrării (A1294): sărăcia, educația precară, izolarea, războiul, migrația. Consecințele (A1295): imposibilitatea de a frecventa școala, lipsa unui medic de familie, expunerea la abuzuri și exploatare, marginalizarea. Soluții: sprijinul autorităților (primăria, DGASPC) pentru eliberarea certificatelor de naștere.
Dacă școala face cunoscut dreptul la identitate (prin studii de caz, ancheta jurnalistică despre copiii fără acte, documentare despre furtul de identitate), copilul învață să-și cunoască și să-și protejeze identitatea și să-i ajute pe cei „invizibili”. Astfel, școala contribuie la recunoașterea și prețuirea fiecărui copil — primul pas fiind respectarea dreptului la identitate (A1294).
La L9, competențele-cheie sunt 3.1 (recunoașterea drepturilor) și 2.2 (măsuri de intervenție).
Competențele 3.1 și 2.2 · conținut: Dreptul la identitate.
| Item | Tip | CS | Conținut | Punctaj |
|---|---|---|---|---|
| 1 | alegere duală (A/F) | 3.1 | Elementele identității | 6 p |
| 2 | răspuns scurt | 3.1 | Cele 4 dimensiuni ale identității | 6 p |
| 3 | pereche | 3.1 | Concept ↔ definiție | 8 p |
| 4 | alegere multiplă | 3.1 | Art. 7 / certificatul de naștere | 5 p |
| 5 | întrebare structurată | 2.2 | Consecințele lipsei de identitate (caz) | 5 p |
b) Timp: 40–45 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — alegere duală (6 p): A/F: a) Certificatul de naștere e eliberat de primărie. b) Cetățenia și naționalitatea înseamnă exact același lucru. c) Un copil „invizibil” e un copil a cărui identitate nu a fost recunoscută.
R: a) A; b) F; c) A.
Item 2 — răspuns scurt (6 p): precizați cele patru dimensiuni ale identității.
R: datele individuale; imaginea de sine; stima de sine; comportamentul în situații.
Item 3 — pereche (8 p): a) cetățean; b) naționalitate; c) națiune; d) copil invizibil ↔ 1. apartenența la o națiune; 2. copil a cărui identitate nu a fost recunoscută; 3. locuitor al unui stat cu drepturi și obligații; 4. comunitate cu limbă și cultură comune.
R: a-3; b-1; c-4; d-2.
Item 4 — alegere multiplă (5 p): Dreptul de a fi înregistrat după naștere și de a avea nume și cetățenie e prevăzut la: A. art. 2; B. art. 7; C. art. 12; D. art. 28.
R: B (art. 7).
Item 5 — întrebare structurată (5 p): pe cazul copiilor neînregistrați din cauza sărăciei: a) numiți dreptul încălcat; b) propuneți o măsură de ajutorare.
R: a) dreptul la identitate; b) sesizarea primăriei/DGASPC pentru eliberarea certificatelor, campanii de informare, sprijinul Avocatului Copilului.
f) Baremul testului: itemii 1, 3, 4 — integral sau 0; itemii 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 3.1 prin investigarea unui caz real.
Ancheta jurnalistică este o metodă activ-participativă prin care elevii, în rol de ziariști, investighează un caz real sau verosimil (aici: încălcarea dreptului la identitate al unor copii refugiați fără acte), colectează dovezi, intervievează și redactează un material care prezintă punctele de vedere ale celor implicați, fără acuzații nedovedite. Profesorul are rol de coordonator: propune tema, organizează echipele și moderează prezentarea. Metoda e sugerată de manual (A1294).
a) analizarea faptelor (cazul copilului refugiat fără acte); b) stabilirea echipei și a resurselor necesare; c) colectarea dovezilor (interviuri, documente, demersurile pe care le poate face familia); d) redactarea anchetei, cuprinzând punctele de vedere ale celor intervievați și evitând acuzațiile lipsite de dovezi.
Metoda e activă deoarece elevii investighează singuri o problemă reală, colectează și verifică informații, formulează întrebări și redactează un material propriu, raportându-se critic la fapte. Implicarea directă, lucrul în echipă și contactul cu o situație autentică fac învățarea profundă și formează atitudini civice.
Identitatea personală reunește datele individuale, imaginea de sine, stima de sine și comportamentul (A1294). Dreptul la identitate înseamnă dreptul copilului de a fi înregistrat imediat după naștere și de a avea un nume și o cetățenie (art. 7), precum și dreptul la protejarea și restabilirea identității (art. 8); e consfințit și de Legea 272/2004 (art. 9) și de Constituție (art. 6, pentru minorități). Certificatul de naștere — eliberat de primărie — cuprinde numele, CNP, data și locul nașterii, numele părinților și cetățenia. Un copil neînregistrat devine „invizibil”, neputând frecventa școala și neavând medic; de aceea identitatea e premisa celorlalte drepturi.
Activitatea „Ziariști pentru drepturi” — pe echipe, elevii realizează o anchetă jurnalistică despre un copil refugiat fără acte și demersurile pentru ca dreptul la educație să nu îi fie încălcat. TIMP: 30 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: pe echipe, apoi frontal; MIJLOACE: fișa cu etapele anchetei, manualul (A1294), textul „Copilul invizibil”, coli de flipchart.
Investigând cazul și identificând dreptul la identitate, elementele lui și demersurile de restabilire, elevii recunosc un drept care decurge din statutul de copil și îl raportează la un context concret — formând astfel competența 3.1.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!