Definiția citată cu sursa primește punctaj maxim la precizie.
„Muniția” pentru cerința de exemplificare concretă (Subiectele I și II).
Baza pentru Subiectul al III-lea.
Liste închise care pot fi cerute la „enumerați / precizați”. Poți reda fiecare listă din memorie?
Răspunde mental, apoi deschide ca să confirmi.
Apasă pe card ca să-l întorci. (Săgețile de jos sunt pentru cardurile din teanc; cele de pe margini schimbă pagina.)
Tipuri: întrebări închise și întrebări deschise. Cuvinte de întrebare: Ce? Cine? Unde? Când? Cum? De ce?
Întrebarea ÎNCHISĂ vizează un răspuns scurt (un cuvânt-două) ori alegerea dintr-un set dat (ex.: „Mergi astăzi în parc?”). (A1294, A1295)
Întrebarea DESCHISĂ cere un răspuns detaliat și lasă libertatea propriului răspuns (ex.: „Cum ți-ar plăcea să ne petrecem după-amiaza?”). Cu cât folosim mai des întrebări deschise, cu atât primim mai multe informații. (A1294)
Întrebările valoroase, care prezintă importanță și interes, conduc la răspunsuri clare și precise (A1293), iar întrebările deschise aduc informații mai detaliate (A1294). Întrebările funcționează „ca o cheie magică” ce deschide porțile cunoașterii (A1295): orice răspuns devine o sursă de noi întrebări, întreținând curiozitatea și dezvoltând gândirea critică. Astfel, copilul care știe să întrebe își exercită dreptul la informare (art. 13) și se informează corect, din surse de încredere.
Gândirea critică = modul prin care mintea se raportează la orice informație, analizând cuvintele, argumentele și dovezile și punând sub semnul întrebării și al mirării tot ce aflăm (A1295). Curiozitatea (capacitatea de a ne mira) = starea care crește dorința de a înțelege lumea și ne face să punem întrebări (A1293). Întrebarea = mijlocul prin care omul își manifestă curiozitatea, cu rolul de a obține și clarifica informații (A1294).
Întrebările pot fi închise (răspuns scurt sau ales dintr-un set) sau deschise (răspuns detaliat, liber). Rolul lor: a obține, completa și clarifica informații; cu cât folosim mai des întrebări deschise, cu atât primim mai multe informații. (A1294)
Forța întrebărilor deschise – cazul Samantha Smith (A1295): la 10 ani, în 1982, fetița i-a scris liderului URSS întrebări deschise despre tensiunile SUA–URSS („de ce…?”, „cum…?”). Tocmai pentru că nu erau de tip „da/nu”, au deschis un dialog real, iar Samantha a devenit „cea mai tânără ambasadoare a Americii”.
Educația pentru gândire critică și pentru drepturile copilului face parte din „noile educații” propuse de UNESCO ca răspuns la problematica lumii contemporane. Programa O.M. 3393/2017 o integrează prin competența 1.1 – manifestarea interesului pentru formularea de întrebări –, transformând școala într-un spațiu de exersare a întrebării și a informării responsabile.
Surse de încredere: părinții și profesorii; instituțiile specializate („Telefonul Copilului” 116 111, DGASPC). Riscuri online: dezvăluirea datelor personale (identitate, adresă, școală) și expunerea la informații false. De aceea, dreptul la informare presupune și informarea în siguranță. (A1295)
Teza – că nu trebuie să ne oprim niciodată din a pune întrebări – are o consecință pentru școală: educația nu poate fi neutră față de gândirea critică. Profesorul formează la elevi deprinderea de a întreba, de a verifica sursele și de a-și exprima opiniile responsabil. Prin investigație, dezbatere și proiect, elevii devin cetățeni informați și activi, capabili să-și apere drepturile – „cine întreabă câștigă”.
Competențele 1.1 și 1.3 · conținut: Dreptul la informare. Formularea de întrebări (Unitatea 1).
| Item · tip | CS · conținut · nivel | Punctaj |
|---|---|---|
| 1 · alegere duală (A/F) | 1.1 · Tipuri de întrebări · achiziție | 6 p |
| 2 · răspuns scurt | 1.1 · Cele 6 cuvinte de întrebare · achiziție | 6 p |
| 3 · pereche | 1.1 · Întrebări închise/deschise – exemple · înțelegere | 8 p |
| 4 · alegere multiplă | 1.3 · Dreptul la informare / art. 13 · aplicare | 5 p |
| 5 · întrebare structurată | 1.3 · Curajul de a întreba (Samantha Smith) · analiză | 5 p |
b) Timp: 40–45 de minute. Din oficiu 10 p; nota = punctaj total / 10.
Item 1 — alegere duală (6 p): A/F: a) Întrebările închise cer răspunsuri detaliate. b) „De ce?” este o întrebare deschisă. c) Orice răspuns poate fi o sursă de noi întrebări.
R: a) F; b) A; c) A.
Item 2 — răspuns scurt (6 p): cele 6 cuvinte de întrebare din Explozia stelară.
R: Ce? Cine? Unde? Când? Cum? De ce?
Item 3 — pereche (8 p): a) închisă; b) deschisă ↔ 1. „Cum ți-ar plăcea să petreci vacanța?”; 2. „Mergi azi în parc?”; 3. „De ce ți-a plăcut filmul?”; 4. „Ai citit cartea?”
R: a → 2, 4; b → 1, 3.
Item 4 — alegere multiplă (5 p): Dreptul de a căuta și a primi informații e prevăzut în Convenție la: A. art. 2; B. art. 13; C. art. 19; D. art. 26.
R: B (art. 13).
Item 5 — întrebare structurată (5 p): pe cazul Samantha Smith: a) 2 întrebări deschise pe care le-ar fi putut adresa; b) de ce a pune întrebări e un semn de curaj (2–3 rânduri).
R: a) ex. „De ce există tensiuni?”, „Cum putem evita un război?”; b) a întreba presupune să recunoști că nu știi și să cauți activ răspunsuri.
e) Baremul testului: itemii 1, 3, 4 — integral sau 0; itemii 2, 5 — punctaje parțiale. Din oficiu 10 p; total 100 p → nota = total / 10.
Formarea competenței 1.1 prin metoda Explozia stelară.
Explozia stelară (starbursting) este o metodă activ-participativă de stimulare a creativității, bazată pe formularea de întrebări. Pornind de la un concept-cheie din centrul unei „stele”, elevii formulează cât mai multe întrebări pe cele șase raze, folosind Ce? Cine? Unde? Când? Cum? De ce? Profesorul facilitează: oferă cuvântul-cheie, organizează grupele și moderează. Metoda apare chiar în manual (A1295) la această lecție.
a) propunerea problemei / a cuvântului-cheie în centrul stelei; b) organizarea grupelor și formularea de întrebări pe fiecare rază; c) comunicarea întrebărilor și selectarea celor mai valoroase; d) (opțional) căutarea răspunsurilor și formularea de concluzii.
Elevul construiește singur cunoașterea: nu primește informația gata structurată, ci o caută formulând întrebări proprii. Devine subiect al învățării, își exersează curiozitatea, gândirea critică și cooperarea, iar deprinderea de a întreba e durabilă.
Capacitatea de a ne mira crește dorința de a înțelege lumea și ne face să punem întrebări (A1293). Întrebarea e mijlocul prin care omul își manifestă curiozitatea, cu rolul de a obține și clarifica informații (A1294). Întrebările pot fi închise (răspuns scurt/dat) sau deschise (răspuns detaliat, liber); cu cât folosim mai des întrebări deschise, cu atât primim mai multe informații (A1294). Ele funcționează „ca o cheie magică” ce deschide porțile cunoașterii (A1295) și sunt o expresie a dreptului copilului la informare (Convenția, art. 13). Astfel, prin interesul pentru a pune întrebări, elevul formează competența 1.1.
Activitatea „Steaua întrebărilor”: pe grupe, elevii completează o explozie stelară pornind de la „Dreptul la informare”. TIMP: 20 min; LOC: sala de clasă; ORGANIZARE: pe grupe (4–5 elevi), apoi frontal; MIJLOACE: fișa cu steaua, manualul (A1295), flipchart, markere.
Fiecare grupă primește o stea cu „Dreptul la informare” în centru și formulează pe cele șase raze câte o întrebare (Ce e dreptul la informare? Cine ne poate informa corect? Unde căutăm informații sigure? Când apare riscul online? Cum verificăm o sursă? De ce e important să întrebăm?). În plen, profesorul sistematizează și introduce ideea că a ști să întrebi înseamnă a-ți exercita dreptul la informare. Manifestând interes pentru formularea de întrebări, elevii formează competența 1.1.
10 întrebări din lecție. Alege un răspuns; primești feedback imediat și scorul la final.
Folosește săgețile pentru a reveni la orice pagină. Succes la 21 iulie!